INTERMEDIEREA FINANCIARĂ SĂNĂTOASĂ ÎN NOUA CONCEPŢIE EUROPEANĂ: Georgescu: "Băncile trebuie să pună capital deoparte pentru zile negre"

Finanţarea de la băncile mamă s-a restrâns cu 9,1 miliarde de euro, în perioada decembrie 2008-iunie 2014, de la circa 22,1 miliarde de euro la aproximativ 13 miliarde de euro, cea mai rapidă scădere fiind înregistrată în 2013, potrivit prezentării prim-viceguvernatorului Florin Georgescu -"Aderarea României la Uniunea Bancară şi ajustarea sectorului bancar" din cadrul "Academica BNR", de la Constanţa.

Domnia sa a susţinut că solvabilitatea sistemului bancar s-a menţinut la un nivel ridicat, în pofida evoluţiei creditelor neperformante: "După 2008, în contextul crizei financiare, rata creditelor neperformante a crescut, însă, cu menţinerea unei poziţii adecvate de capital. Creşterea a fost generată atât de deteriorarea calităţii portofoliului existent, cât şi de stagnarea activităţii de creditare, ambele în contextul unui mediu economic nefavorabil. Pe fondul susţinerii de către acţionari, prin aporturi noi de capital sau împrumuturi subordonate, sectorul bancar şi-a păstrat rezilienţa la presiunea exercitată de deteriorarea calităţii activelor în perioada post-criză. Până în prezent, nivelul adecvat al solvabilităţii şi al lichidităţii au contracarat influenţa negativă a factorilor interni şi externi".

• Procesul de dezintermediere evoluează în mod ordonat, pe fondul revenirii economisirii interne

Domnul Florin Georgescu a declarat, în prezentarea de Constanţa, că procesul de dezintermediere reprezintă principala provocare pentru sistemul bancar. Sursele atrase de la băncile mamă au prezentat, conform expunerii, o tendinţă generală de scădere, care a fost accentuată începând din 2012, pe fondul creşterii gradului de economisire pe piaţa locală şi în lipsa unei cereri eligibile de credite. Sursele externe au fost înlocuite gradual de cele interne, mai arată expunerea prim-viceguvernatorului.

Pentru băncile mamă, dezintermedierea a însemnat de fapt o echilibrare a structurii bilanţurilor consolidate din perspectiva respectării noilor cerinţe de capital prin reducerea expunerilor la risc, iar pentru filialele locale - restrângerea creditării. De asemenea, procesul de dezintermediere a condus la echilibrarea raportului dintre credite şi depozite, dar care nu trebuie accelerat pe termen scurt şi mediu, potrivit prezentării domnului Florin Georgescu.

BNR a acţionat pro-activ, conform oficialului băncii, prin recomandarea aplicării unui set de măsuri vizând reducerea nivelului creditelor neperformante: scoaterea în afara bilanţului a tuturor expunerilor reprezentând credite neperformante provizionate integral, rata creditelor neperformante reducându-se în iulie 2014 la 17,7% (de la 22,3% în martie2014); constituirea de ajustări pentru depreciere (provizioane IFRS) pentru toate expunerile care înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 360 zile şi pentru care nu s-au iniţiat proceduri judiciare, urmată de scoaterea în afara bilanţului a expunerilor acoperite cu provizioane, ceea ce va duce la diminuarea în continuare a ratei creditelor neperformante (NPL); constituirea de ajustări pentru depreciere (provizioane IFRS) pentru expunerile faţă de debitorii persoane juridice aflate în insolvenţă şi scoaterea în afara bilanţului a expunerilor acoperite cu provizioane, care va reduce, de asemenea, nivelul NPL; realizarea unui audit extern al ajustărilor pentru depreciere (provizioane IFRS) aferente portofoliului de credite în sold la 30.06.2014, precum şi al evaluării colateralelor.

Prim-viceguvernatorul BNR apreciază că actuala criză financiară internaţională ne-a reamintit că proiectul european este incomplet, consolidarea cadrului instituţional şi continuarea reformei guvernanţei economice a UE reprezentând demersuri esenţiale pentru realizarea sustenabilă a obiectivelor fundamentale ale Uniunii.

Florin Georgescu spune, în prezentare: "Revenirea UE pe drumul unei creşteri economice inteligente, durabile şi incluzive, generatoare de locuri de muncă şi competivitate întărită, este susţinută de o reformă profundă a reglementării şi supravegherii sistemului financiar european, în linie cu agenda internaţională de profil. Exuberanţa sau conservatorismul excesiv nu se mai regăsesc în noua concepţie europeană privind intermedierea financiară. Contracararea riscului de contagiune regională presupune adâncirea integrării europene privind activitatea bancară. Uniunea Bancară este unul dintre pilonii fundamentali ai noului cadru de guvernanţă economică la nivelul UE. Reprezintă un pilon în sine şi nu alternativa suboptimală la crearea Uniunii Fiscale. Soluţia mecanismelor unice de supraveghere şi, respectiv, de rezoluţie nu va facilita doar tratarea componentei bancare a cercului vicios al interacţiunilor dintre bănci şi datoria publică naţională, ci mai ales va contribui la dezvoltarea unui sector bancar european sigur, responsabil şi generator de progres economic. Aderarea României la Uniunea Bancară înainte de momentul adoptării euro reprezintă o opţiune preferabilă.

Deciziile la nivelul MUS (Mecanismul Unic de Supraveghere) se vor reflecta oricum la nivelul sistemului bancar românesc, dată fiind prezenţa ridicată a capitalului din zona euro în structura instituţiilor de credit cu personalitate juridică română.

Sistemul bancar autohton parcurge un proces ordonat de recalibrare a propriei activităţi, în concordanţă cu noua viziune europeană privind realizarea unei intermedieri financiare sănătoase: eliberarea bilanţului de creditele neperformante, reorientarea surselor de finanţare către economisirea internă, consolidarea premiselor relansării creditării pe fundamente şi destinaţii sănătoase, în scopul dezvoltării economice durabile.

Aderarea României la Uniunea Bancară reprezintă un reper în parcursul către adoptarea monedei unice: consolidează stabilitatea financiară, inclusiv prin diminuarea riscului de contagiune regională şi înlăturarea unui stimulent al dezintermedierii din partea băncilor cu capital străin; facilitează revenirea creditării pe o traiectorie compatibilă cu dezvoltarea durabilă a activităţii economice în tandem cu resursele economice eliberate de reformele structurale".

Intermedierea financiară sănătoasă în noua concepţie europeană înseamnă, de fapt, fără exuberanţă sau conservatorism excesiv. În plus, băncile trebuie să pună capital deoparte pentru"zile negre" şi să contribuie, totodată, la un fond comun pentru finanţarea ieşirii ordonate de pe piaţă a instituţiilor neviabile, iar costurile pe care le suportă cetăţenii pentru rezoluţia băncilor în dificultate majoră să fie minime.

Întărirea cadrului instituţional al Uniunii Economice şi Monetare este esenţială, în opinia prim-viceguvernatorului BNR, pentru recâştigarea încrederii şi asigurarea stabilităţii în zona euro.