Ipsos: 81% dintre cetăţeni se aşteaptă ca temperatura medie globală să crească şi mai mult în 2024

În medie, 1 din 2 cetăţeni intervievaţi pe plan mondial (53%) declară că 2023 a fost un an prost pentru ei şi familia lor, iar 70% afirmă că a fost un an prost pentru ţara lor. Pentru fiecare afirmaţie, acesta este cel mai redus nivel de după izbucnirea pandemiei Covid-19, ceea ce indică un optimism în creştere. Trei sferturi dintre români (74%) cred că anul trecut a fost unul prost pentru ţara lor, în timp ce jumătate (53%, la fel ca media globală) consideră că 2023 a fost un an prost la nivel individual şi familial, conform unui studiu Ipsos.

Potrivit sursei citate, 70% dintre respondenţi cred că 2024 va fi un mai bun decât 2023, ceea ce reprezintă o creştere cu 4 puncte procentuale (pp) faţă de sondajul anterior. În România nivelul de optimism faţă de 2024 a crescut cu 6 pp comparativ cu valul precedent, situându-se acum la 68%.

Mai mulţi oameni cred că în 2024 inteligenţa artificială va duce la pierderea locurilor de muncă (64%), mai degrabă decât la crearea acestora (43%). Aceeaşi opinie se regăseşte şi în România (59% vs 29%).

După ce 2023 a fost declarat cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice (inclusiv în România), 81% dintre respondenţi se aşteaptă ca temperatura medie globală să crească şi mai mult în 2024. Alături de India (70%) şi SUA (68%), românii văd mai puţin probabil acest fenomen (73%), comparativ cu restul ţărilor participante la studiu.

Majoritatea respondenţilor la nivel mondial (59%) consideră că în 2024 vom lucra mai mult timp de la birou decât de acasă. În România, 50% dintre participanţii la studiu îmbrăţişează această opinie, indicând o polarizare a opiniilor.

Anul 2023 a fost marcat de suprapunerea crizelor în diverse domenii, de la încălzirea globală şi catastrofe naturale până la conflicte armate şi inflaţie. În paralel, dezvoltarea inteligenţei artificiale naşte întrebări despre impactul asupra modului în care oamenii gândesc, trăiesc şi muncesc. Cum se reflectă toate acestea în percepţiile cetăţenilor din întreaga lume?

În medie, 70% dintre cetăţeni afirmă că 2023 a fost un an prost pentru ţara lor iar 53% sunt de acord că a fost un an prost pentru ei şi familiile lor. Ambele ponderi s-au îmbunătăţit cu 3 pp faţă de studiul anterior, desfăşurat la finele lui 2022, însă rămân peste nivelul înregistrat în perioada pre-pandemică.

Din cele 34 de ţări incluse în studiu, 27 demonstrează îmbunătăţiri faţă de valul anterior, la acest capitol. Trei sferturi dintre români (74%) cred că anul trecut a fost unul prost pentru ţara lor, însă această pondere a scăzut cu 9 pp faţă de sondajul precedent, ceea ce indică semne de optimism.

La nivel mondial, 70% dintre cetăţeni cred că 2024 va fi un an mai bun decât a fost 2023 - o creştere cu 4 pp faţă de studiul anterior, unde nivelul de optimism se afla la valoarea minimă din ultima decadă. Optimism a crescut pe continentul nostru, în special în Suedia (+12 pp), Polonia, Spania, Marea Britanie (+11 pp, fiecare), ceea ce reflectă semnele de reviriment economic observate în Europa în cursul anului 2023. În România, nivelul de optimism a crescut cu o rată moderată (6 pp), mai apropiată de media globală.

În medie, 50% dintre respondenţi se aşteaptă ca economia globală să fie mai puternică în 2024 faţă de 2023 (o creştere cu 4 pp faţă de valul anterior al studiului), apropiindu-se de nivelurile înregistrate înainte de pandemie. În România, deşi este majoritară ponderea celor care consideră că economia globală nu se va îmbunătăţi în acest an (55%), se observă totuşi o creştere cu 8 pp a nivelului de optimism pe această temă.

În raport cu locuitorii din statele Uniunii Europene incluse în studiu, românii sunt mai hotărâţi să adopte rezoluţii în acest an, pentru a face anumite lucruri pentru ei sau pentru alţii (85% vs 67%).

70% dintre cetăţenii intervievaţi la nivel global se aşteaptă ca atât rata inflaţiei cât şi ratele dobânzilor să fie mai mari în 2024 faţă de 2023. Cu toate acestea, există semnale pozitive din partea consumatorilor, dată fiind scăderea acestor indicatori cu -5 pp, respectiv -4 pp faţă de studiul anterior.

Din cele 34 de ţări incluse în studiu, 10 afişează o îmbunătăţire cu cel puţin 10 pp a aşteptărilor faţă de rata inflaţiei, în special statele europene precum Polonia (30 pp), Suedia (25 pp), Ungaria (23 pp) sau Marea Britanie (17 pp).

În România, aşteptările privind rata inflaţiei sau rata dobânzilor nu diferă faţă de media globală cu mai mult de 1-2 pp, observându-se o îmbunătăţire netă a optimismului la aceste capitole (12 pp, fiecare), prin comparaţie cu studiul precedent. Românii sunt însă mai îngrijoraţi cu privire la creşterea inflaţiei în raport cu media ţărilor din UE incluse în studiu (71% vs 63%).

Rata inflaţiei şi ratele dobânzilor s-ar putea dovedi a fi mai persistente decât ne aşteptăm, ceea ce ar putea indică un progres lent. Conform unui alt studiu realizat de Ipsos anul trecut, 3 din 10 români sunt de părere că inflaţia nu va reveni niciodată la normal.

Opinia publică este polarizată cu privire la impactul inteligenţei artificiale (AI), iar îngrijorările depăşesc admiraţia faţă de această tehnologie.

Partea bună a lucrurilor este că 56% dintre respondenţi se aşteaptă ca doctorii să folosească AI în mod frecvent (în creştere cu 18 pp faţă de 2019), iar 43% se aşteaptă ca AI să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. La polul opus, 64% dintre cetăţenii intervievaţi la nivel global cred că utilizarea AI va duce la pierderea multor locuri de muncă noi.

Echilibrul dintre îngrijorare şi admiraţie variază în funcţie de ţară. Statele asiatice, cunoscute pentru creşterea economică facilitată de tehnologie, sunt indecise cu privire la AI - de exemplu, în China 70% dintre respondenţi consideră probabilă contribuţia AI la pierderea unor noi locuri de muncă, în timp ce 74% declară că utilizarea AI va duce la crearea unor noi locuri de muncă. În România, opinia majoritară este că inteligenţa artificială va elimina noi locuri de muncă (59%), mai degrabă decât să ajute la crearea lor (29%).

Pe plan mondial, 41% dintre respondenţi declară că e probabil să utilizeze reţelele sociale într-o măsură mai redusă. Observăm o creştere semnificativă a acestui indicator faţă de 2019, cu 13 pp, în contextul cercetărilor care asociază utilizarea reţelelelor sociale şi problemele de sănătate mintală. Pe de altă parte, o pondere de 49% dintre persoanele intervievate declară că e puţin probabil să folosească reţelele sociale într-o măsură mai redusă în 2024, ceea ce indică sentimente polarizante cu privire la beneficiile şi riscurile utilizării Social Media. În România, majoritatea respondenţilor (55%) vor continuă să utilizeze reţelele sociale cel puţin la fel cum o fac în prezent.

Raportat la media ţărilor UE incluse în studiu, românii sunt mai puţin îngrijoraţi cu privire la scurgerea pe internet a datelor personale (41% vs 49%) şi mai convinşi că evoluţia inteligenţei artificiale va face ca roboţii să arate, să gândească şi să vorbească la fel ca oamenii (48% vs 41%).

Există multă incertitudine cu privire la ce va aduce anul 2024 pe plan geo-politic. La nivel mondial, 35% dintre participanţii la studiu cred că Donald Trump va fi reales preşedinte al Statelor Unite, în timp ce 47% susţin contrariul. Aproape jumătate dintre respondenţii din India, China sau Turcia consideră probabil că Trump va fi reales, faţă de doar o treime dintre americani. Europenii sunt ceva mai sceptici la acest capitol, date fiind potenţialele consecinţe asupra modului de funcţionare a NATO. În ţări precum Portugalia, Polonia, Germania, Olanda sau România, jumătate dintre respondenţi consideră puţin probabilă desemnarea lui Trump că preşedinte al SUA în 2024.

1 din 3 cetăţeni ai lumii (31%) se aşteaptă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2024 - o pondere mai redusă faţă de studiul anterior (9 pp). Pesimismul (sau poate realismul) cu privire la încheierea războiului în acest an se manifestă mai puternic în ţările europene, comparativ cu valul anterior: Suedia (-25 pp), Polonia (-18 pp), Spania (-17 pp), Olanda (-16 pp), Germania (-14 pp), Franţa (-13pp) sau România (-11 pp).

Agravarea fenomenelor de mediu creează o anxietate profundă în rândul publicului.

Aşa cum arată diverşi indicatori monitorizaţi în studiul Ipsos, există percepţia generalizată că acesta e doar începutul unei crize de mediu. La nivel mondial, 81% dintre cei intervievaţi se aşteaptă ca temperatura globală să crească în cursul anului 2024. Aceasta reprezintă o evoluţie cu 6 pp faţă de studiul Ipsos din 2020, în contextul temperaturilor extreme înregistrate pe timpul verii şi a extinderii incendiilor de vegetaţie. 73% dintre români consideră probabilă creşterea temperaturii globale în 2024.

71% dintre participanţii la studiu la nivel mondial, respectiv 62% dintre români se aşteaptă ca în 2024 să se producă mai multe fenomene meteo extreme în ţara lor, comparativ cu 2023 (o creştere cu 6 pp faţă de studiul anterior, pe plan global, respectiv 8 pp în ţara noastră). Această tendinţă reflectă de asemenea îngrijorarea cetăţenilor cu privire la impactul schimbărilor climatice. 51% dintre respondenţii la nivel global consideră probabil ca în 2024 să se producă un dezastru natural într-un oraş mare din ţara lor (cu 6 pp mai mult decât în valul anterior). În rândul românilor, doar 29% văd probabil un astfel de eveniment, însă ponderea lor e în creştere (+6 pp). Toate acestea reflectă îngrijorarea crescândă că schimbările climatice vor avea consecinţe impredictibile sau chiar catastrofale.

Pe de altă parte, există aşteptarea rezonabilă că iminenţa crizei climatice va determina adoptarea unor măsuri concrete. 55% dintre persoanele intervievate la nivel mondial, respectiv 39% dintre români se aşteaptă ca guvernele naţionale să stabilească ţinte mai stricte pentru reducerea emisiilor de carbon în cursul anului 2024. Potrivit unui alt studiu realizat de Ipsos, atât românii, cât şi cetăţenii planetei aşteaptă de la guverne şi autorităţi locale să îşi asume responsabilitatea de a informa şi educa populaţia cu privire la combaterea schimbărilor climatice.

Românii sunt mai puţin îngrijoraţi cu privire la schimbările climatice, atât în comparaţie cu media globală cât şi faţă de media ţărilor din UE incluse în studiu, pentru fiecare afirmaţie in parte.

71% dintre respondenţii la nivel global se aşteaptă la o creştere a migraţiei către ţara lor, în contextul conflictelor militare şi a agravării fenomenelor de mediu. 66% dintre români susţin această afirmaţie, având în vedere creşterea de la an la an a numărului lucrătorilor străini admişi pe piaţa forţei de muncă.

Pe plan mondial, 59% dintre cetăţeni se aşteaptă ca în 2024 angajaţii din birouri să lucreze mai mult timp de la birou decât de acasă. 50% dintre români susţin această afirmaţie. Să fie acesta începutul sfârşitului pentru modelul de muncă hibridă?

Doar 1 din 3 cetăţeni ai lumii (35%) consideră că în 2024 oamenii din ţara lor vor deveni mai toleranţi unii cu alţii. Deşi ponderea pentru România (25%) se situează sub media globală, este încurajator că nivelul de optimism pe această temă este în creştere (+8 pp), la începutul unui an electoral care e posibil să scoată la lumină gradul ridicat de polarizare din societatea noastră.

Prin comparaţie cu media statelor din UE incluse în studiu, românii sunt mai convinşi că în cursul acestui an populaţia ţării noastre se va reduce (70% vs 45%) şi arată mai mult optimism cu privire la egalitatea salariilor între femei şi bărbaţi, pentru aceeaşi muncă (47% vs 35%). În acelaşi timp, comparativ cu toate celelalte ţări la nivel mondial, românii sunt cei mai sceptici cu privire la şansele de a câştiga mai multe medalii la Jocurile Olimpice de vară, faţă de ediţia precedentă (25% vs 47%, la nivel mondial).

"La fel că în ediţia precedentă, românii îşi menţin îngrijorările pe planul imediat (creşterea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor, scăderea demografică), fiind mai puţin preocupaţi de schimbările climatice sau expunerea pe internet a datelor personale. În acelaşi timp, sunt încurajatoare creşterea nivelului de optimism faţă de ce poate aduce anul 2024 şi aşteptarea (chiar dacă în rândul unui număr redus dintre conaţionalii noştri) că vom deveni mai toleranţi unii cu alţii", spune Dorian Cazacu, Senior Client Director la Ipsos România.