LEGEA A FOST RETRIMISĂ ÎN PARLAMENT Zamfir: " Apreciez poziţia echilibrată a preşedintelui Iohannis"

Actualizare 14:20 Tăriceanu: " Cererea de reexaminare la proiectul dării în plată a ajuns la Parlament"

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că cererea de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis privind legea referitoare la darea în plată a ajuns la Parlament, ea fiind repartizată comisiilor de specialitate pentru a urma traseul procedural obişnuit, transmit surse din presă.

"Cererea de reexaminare a legii dării în plată, care a fost trimisă de preşedinte, a ajuns la Parlament şi ea a fost repartizată la comisii şi o să îşi urmeze traseul obişnuit", a afirmat astăzi Tăriceanu, după şedinţa Biroului permanent al Senatului.

(S.A.)

-----------

Iniţiatorii Legii dării în plată (avocatul Gheorghe Piperea şi deputatul liberal Cătălin Zamfir) apreciază poziţia abordată de preşedintele Klaus Iohannis în motivarea sa privind retrimiterea în Parlament a textului de lege ca fiind una echilibrată.

Cei doi evidenţiază că fondul comunicării este reprezentat de afirmaţia şefului statului potrivit căreia legea este bună şi binevenită, în condiţiile în care s-a pornit, în urmă cu trei săptămâni, de la declaraţii conform cărora iniţiativa ar fi anticonstituţională şi antinaţională, fiind în măsură să provoace un risc sistemic.

Singurul aspect negativ este că promulgarea legii va mai întârzia câteva luni, ne-a spus Gheorghe Piperea.

Deputatul Zamfir s-a arătat satisfăcut că preşedintele Iohannis consideră bun principiul care prevede împărţirea riscului între clienţi şi bancă.

Domnia sa ne-a declarat: "Chestiunile tehnice şi cele legate de diferenţierea beneficiarilor de cei care au făcut speculă cu creditele luate de la bănci pot fi discutate fără nicio problemă. Este de remarcat faptul că preşedintele nu a pomenit de niciun risc sistemic, nu a spus că vreo bancă va da faliment trăgând alte bănci după ea, nu a amintit de apocalipsa sistemului bancar, deşi până acum au tot fost spuse aceste lucruri".

Cătălin Zamfir a precizat că în mod sigur se va interveni asupra aspectului privind beneficiarii legii, însă fără să accepte aplicarea unui plafon pentru valoarea datoriilor sau a veniturilor, care ar duce legea în zona neconstituţională, întrucât s-ar crea discriminări.

În schimb, poate fi acceptat un criteriu care să facă diferenţa între persoanele fizice şi persoanele fizice care s-au împrumutat în scop speculativ.

În cadrul motivării preşedintelui, se arată: "Principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor. Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituţia creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice.

Aşadar, darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime".

Şeful statului consideră că actele normative în materie trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor.

Domnia sa apreciază: "Prin instituirea unor proceduri menite să deroge de la Codul de procedură civilă, prin derogarea cvasi-generală de la Codul civil, prin absenţa unor prevederi exprese de corelare cu alte acte normative incidente, precum şi prin utilizarea unei terminologii neclare, Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în forma transmisă la promulgare, poate genera dificultăţi în aplicare şi o practică judiciară neunitară. Astfel, deşi instituie o soluţie simplă şi aparent tentantă de stingere a obligaţiilor asumate prin credite, în realitate o asemenea reglementare ar putea antrena pentru beneficiarii acestei legi probleme atât în valorificarea drepturilor lor legitime, cât şi în raporturile lor juridice cu alte persoane".

Ca reacţie la aceste afirmaţii, Cătălin Zamfir evidenţiază că, dimpotrivă, legile speciale prevăd derogări de la Codul Civil.

Preşedinţia consideră că "lipsa indicării exprese a articolelor din Codul civil de la care se derogă poate genera dificultăţi cu privire la aplicabilitatea acelor reguli referitoare la specificul transmiterii dreptului de proprietate şi al stingerii obligaţiilor".

Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite nu se corelează cu dispoziţiile OUG 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima Casă, mai subliniază comunicarea postată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

Documentul mai precizează că Legea privind darea în plată nu se corelează cu prevederile Legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

Amintim că pe masa Guvernului se află proiectul de ordonanţă privind prorogarea intrării în vigoare a Legii falimentului personal.

Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), este de părere că retrimiterea Legii dării în plată în Parlament va provoca unele "necazuri", în condiţiile în care unele persoane care ar putea intra, acum, sub incidenţa ei, peste trei luni ar putea să nu mai beneficieze de prevederile acesteia.

Alin Iacob consideră că ar trebui să existe un moratoriu, în acest sens, astfel încât persoanele care ar beneficia acum de lege să nu-şi piardă calitatea de beneficiari doar din cauză că au mai trecut câteva luni.

Debitorii au aşteptat Legea dării în plată ca pe o gură de aer şi au făcut tot posibilul ca ea să fie promulgată în forma în care a fost votată de Parlament şi înaintată preşedintelui, ne-a spus Cristian Dan, unul dintre administratorii Grupului Clienţilor împrumutaţi în franci elveţieni.

Domnia sa ne-a precizat: "Clienţii au făcut petiţii nenumărate către Administraţia Prezidenţială, trimise fie pe adresa instituţiei, fie s-au prezentat personal sau în grupuri ca să depună memorii şi să fie primiţi de către consilierii preşedintelui. Debitorii în CHF sunt profund dezamăgiţi şi nemulţumiţi de modul în care sunt trataţi de către instituţiile statului, care par să facă front comun cu bancherii - cel puţin aceasta a fost percepţia împrumutaţilor care au tras semnale de alarmă încă de la începutul anului".

Promulgarea Legii dării în plată de către preşedintele Iohannis era pentru aceşti împrumutaţi un tub cu oxigen, un colac de slavare, o gură de aer în situaţia în care aceştia se află, a adăugat Cristian Dan, care se declară contrariat "de lobbyul bancar şi de războiul de manipulare dus în mass media de către BNR şi reprezentaţii ARB" şi consideră inacceptabilă intervenţia unor reprezentanţi ai băncilor străine pe lângă Administraţia Prezidenţială, făcând referire la scrisoarea trimisă lui Klaus Iohannis de acţionarii a patru bănci din ţara noastră.

Intervenţia este percepută de debitori ca "un fel de atentat la suveranitatea şi independenţa ţării, respectiv împotriva împrumutaţilor români la băncile care activează în România".

Împrumutaţii solicită Parlamentului să nu cedeze presiunilor bancherilor, să ancheteze modul în care au fost acordate creditele "care i-au determinat pe reprezentanţii BNR şi ARB să lupte cu atâta înverşunare împotriva Legii dării în plată", să depolitizeze ANPC şi să-l treacă sub controlul propriu şi, în măsura în care aparatul legislativ o permite, să demită conducerea BNR şi să verifice modul în care aceasta a supravegheat operaţiunile de creditare de pe teritoriul României.