Maradona intră în joc pentru şefia FIFA

Sistemul corupt care a condus fotbalul mondial în ultimii ani se clatină din ce în ce mai tare. Justiţia a intrat adânc în interiorul acestei "caracatiţe", iar oamenii din afara sistemului par tentaţi să încerce să se implice în lupta pentru conducerea acestui for.

Marele fotbalist argentinian, Diego Armando Maradona, ajuns la 54 de ani, cunoscut drept unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai lui Joseph Blatter, intenţionează să-şi depună candidatura pentru şefia FIFA. Departe de a fi un personaj imaculat, problemele sale cu drogurile sunt ştiute de toată lumea, Maradona, cunoscut pentru felul său direct de a spune lucrurilor pe nume, reprezintă un mare pericol pentru reprezentanţi actualei echipe de conducere a FIFA. Bun prieten cu majoritatea preşedinţilor statelor sud-americane "antisistem", Maradona are o poziţie anti - americană extrem de consistentă, ceea ce poate conveni, în acest moment, Rusiei şi statelor din Golf. "Maradona va candida la funcţia de preşedinte al FIFA. Mi-a spus acest lucru şi m-a autorizat să fac acest anunţ", a spus jurnalistul şi scriitorul uruguayan Victor Hugo Morales într-o postare făcută pe Twitter, citată de Mediafax. Maradona este a treia persoană care îşi anunţă direct candidatura pentru preşedinţia FIFA, după fostul internaţional brazilian Zico şi preşedintele Federaţiei Liberiene de Fotbal, Musa Bility. Vârful de lance al Europei în ceea ce priveşte viitoarele alegeri este Franţa, care poate oferi trei candidaţi. Chiar dacă în mod oficial încă nu s-a intrat în cursa pentru preşedinţia FIFA, printre cei care şi-au manifestat disponibilitatea să candideze se mai află : Michel Platini (preşedintele UEFA); David Ginola (fostul mare fotbalist francez); Jerome Champagne ( fost membru al Comitetului Executiv al FIFA din partea Franţei); Luis Figo (fost mare fotbalist portughez); Michael van Praag (fost preşedinte al lui Ajax Amsterdam); Şeicul Ahmad al Fahad al Sabah ( membru al Comitetului Executiv al FIFA); Prinţul Ali Bin Al Hussein (învins de Blatter la ultimele alegeri); Şeicul Salman bin Ebrahim Al Khalifa (preşedintele Confederaţiei Asiatice de Fotbal). Toată lumea consideră că, dacă Michel Platini va decide să candideze, şansele celorlalţi contracandidaţi se vor diminua mult.

Apariţia lui Maradona încurcă puţin lucrurile şi schimbă toate calculele, inclusiv pe cele ale Moscovei, care a acuzat în repetate rânduri SUA că a intervenit brutal într-o chestiune care nu o privea şi că marea miză în această afacere e reprezentată de fapt de retragerea dreptului de organizare al Rusiei pentru turneul final al Campionatului Mondial din 2018. Rusia şi Qatarul au negat că au obţinut în mod fraudulos, prin mită, dreptul de a găzdui turneele finale din 2018 respectiv 2022. În schimb, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a confirmat că vizează lansarea unei anchete ample cu privire la oferte de sponsorizare a acestor două turnee, iar conducerea FIFA a admis că, dacă vor apărea dovezi, va retrage dreptul de organizare al unei ţări sau pentru ambele. Din cauza scandalului de corupţie, Interpolul a anunţat că suspendă acordul cu FIFA, semnat în mai 2011, conform căruia organizaţia de poliţie internaţională urma să primească 20 de milioane de euro din partea forului mondial, pe parcursul a zece ani, pentru un program de integritate în sport, care viza combaterea pariurilor ilegale şi a meciurilor trucate.

Elveţianul Joseph Blatter a anunţat, la începutul lunii, că demisionează din funcţia de preşedinte al FIFA, după ce a fost reales pentru a cincea oară. Blatter a câştigat, în 29 mai, la Zurich, un al cincilea mandat la preşedinţia FIFA, după ce, în urma voturilor din primul tur de scrutin, contracandidatul său, Prinţul iordanian Ali bin Al Hussein, s-a retras din cursă. Comitetul Executiv extraordinar al FIFA va va stabili pe 20 iulie data la care vor avea loc viitoarele alegeri pentru funcţia de preşedinte.