Raportul Anticorupţie publicat luni de Comisia Europeană semnalează o serie de aspecte care necesită o acţiune concertată din partea tuturor statelor membre pentru consolidarea propriilor politici anticorupţie, arată Ministerul Justiţiei (MJ) într-un comunicat remis redacţiei.
Ministerul Justiţiei salută abordarea Comisiei Europene de a prezenta Raportul Anticorupţie pentru toate cele 28 de state membre. De asemenea, salută angajamentul UE pentru combaterea acestui fenomen care afectează deopotrivă statele membre şi care, aşa cum România a susţinut până în prezent, determină necesitatea unei abordări orizontale/ comune la nivel european pentru toate statele membre, menţionează MJ.
"Acest exerciţiu are ca scop principal partajarea de bune practici în domeniul politicilor anti-corupţie şi consolidarea încrederii la nivelul tuturor statele membre. După cum a rezultat şi din document, intenţia Comisiei Europene nu este de a face clasificări, în condiţiile în care apare cu claritate că fenomenul afectează toate SM UE, ci de a oferi o privire generală asupra măsurilor, cadrului legislativ şi instituţiilor la nivelul fiecărui SM în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea acestui fenomen", potrivit sursei citate.
De asemenea, Comisia Europeană formulează, pentru fiecare stat membru în parte, o serie de recomandări care să orienteze acţiunea în perioada următoare în combaterea eficientă a corupţiei la nivel european.
Ministerul Justiţiei apreciază că este vorba de un demers util, în condiţiile în care performanţa statelor membre în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei este inegală, iar costurile asociate corupţiei, la nivelul întregii Uniuni, sunt foarte mari (120 miliarde euro, conform Comunicării Comisiei din iunie 2011).
"În ceea ce priveşte România , raportul consemnează continuitatea rezultatelor instituţiilor cheie anticorupţie (track record). Reamintim că Guvernul, aşa cum se arată inclusiv în Raportul MCV, a sprijinit financiar şi cu resurse umane activitatea instituţiilor implicate în lupta anticorupţie. Este, de asemenea, important de subliniat, că raportul reiterează utilitatea şi eficienţa politicilor şi acţiunilor întreprinse de România de-a lungul anilor în materie de combaterea corupţiei, fapt care a condus la obţinerea de rezultate pozitive, apreciate de către Comisie", se mai arată în comunicat.
Totodată, din perspectivă legislativă, România a atins obiectivul adoptării unei legislaţii anticorupţie adecvate, etapa actuală fiind cea de aplicare şi de consolidare a practicilor, cu accent pe interpretări unitare şi previzibile, care să elimine vulnerabilitatea la corupţie, percizează Ministerul Justiţiei.
În opinia MJ, ţara noastră are un instrument cuprinzător, Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2012-2015, care accentuează componenta de prevenire a corupţiei în sectorul public. "În perioada următoare vom examina aspectele deficitare menţionate în raportul general anticorupţie, pentru a vedea cum pot fi integrate în SNA. Considerăm că mecanismul de peer-review stabilit de SNA are capacitatea de a asigura o reală comparabilitate şi competitivitate între instituţiile publice, putând astfel contribui la soluţionarea unora dintre aspectele menţionate în raport", se mai spune în comunicat.