MIRCEA BUSUIOCEANU, RAIFFEISEN BANK: "În profesia de bancher trebuie să fii umil"

În profesia de bancher trebuie să fii umil, este de părere Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte al Diviziei Risc, din cadrul Raiffeisen Bank.

Prezent la evenimentul "Summer Banking Academy", organizat de Institutul Bancar Român (IBR), domnia sa a precizat că, "la baza acestei profesii, se află bunul simţ, onestitatea, prudenţa şi căutarea sustenabilităţii pe termen lung", subliniind că presiunea la care industria bancară este supusă este foarte mare şi vine din mai multe părţi.

Printre elementele de presiune care apasă asupra sistemului bancar, se numără globalizarea, întărirea "clară şi fără precedent" a cadrului legislativ internaţional, demografia, substitutele, evoluţiile cadrului legislativ local şi dezvoltarea tehnologică, potrivit domnului Busuioceanu.

În aceste condiţii, reprezentantul Raiffeisen Bank a declarat: "Ştim că vom avea nevoie de mai mult capital ca să operăm, rezervele de lichiditate trebuie ridicate, iar modelele de creditare - redesenate. (...)

Va trebui să ne schimbăm segmentările. Nu vom mai putea să ne permitem riscul segmentărilor foarte largi. Nu vom mai avea populaţii de milioane, pentru că nu ne mai permitem foarte multe rezerve".

Potrivit domniei sale, va fi nevoie ca băncile să se orienteze către alte tipuri de produse, respectiv către produsele de tip "credit protection".

Subliniind că banca pe care o reprezintă va avea un apetit mare pentru acest gen de produse, Mircea Busuioceanu apreciază că vor creşte costurile operaţionale ale băncilor şi cele de capital, în condiţiile în care va fi dificil ca instituţiile bancare să-şi crească veniturile.

Referitor la evoluţia tehnologică, domnia sa a subliniat că aproximativ 7,3% din venitul operaţional al băncilor, la nivel global, se îndreaptă către zona de IT, estimându-se că acestea vor creşte la 10%.

În contextul actual, cele mai multe investiţii ale operatorilor bancari se îndreaptă către pregătirea resurselor umane şi către dezvoltarea arhitecturii de date, după cum a spus domnul Busuioceanu, subliniind că "noi nu prea avem idee despre arhitectura de date".

Referitor la cadrul macro-economic, Mircea Busuioceanu a conchis: "Avem de-a face cu o necorelare între evoluţia economiei globale şi evoluţia naţiunilor. Decalajul de productivitate a muncii între Europa şi competitorii ei este foarte mare. Totodată, demografia dă semne de îmbătrânire. Aceste aspecte indică faptul că sistemele de pensii pe termen lung vor avea probleme, ceea ce nu este normal, pentru că ne îndepărtăm de bunul simţ economic".

• Georgescu, BNR: "Neglijarea riscurilor poate avea consecinţe deosebit de costisitoare asupra unei bănci"

Neglijarea riscurilor sau a unor părţi ale acestora poate avea consecinţe deosebit de costisitoare asupra activităţii unei bănci, sub aspectul rezultatului sau chiar al viabilităţii acesteia, apreciază Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa a declarat: "Însăşi capacitatea sistemului bancar de a-şi îndeplini funcţiile poate fi afectată, respectiv stabilitatea financiară, în condiţiile manifestării efectului de contagiune asupra celorlalte bănci. Cuantificarea riguroasă a riscului nu este doar o problemă care trebuie rezolvată pentru a îndeplini cerinţele autorităţii de reglementare - nu de dereglementare cum s-a vrut până acum, va fi mai multă reglementare de acum încolo, pentru a micşora amplitudinea ciclului economic dintre expansiune şi recesiune -, ci este un element principal al competitivităţii pe termen lung al unei bănci".

Viitoarea misiune a politicilor bancare de administrare a riscurilor trebuie axată pe păstrarea echilibrelor prudenţiale "dobândite cu eforturi şi costuri semnificative", cu accent pe standarde riguroase de alocare a resurselor, susţine domnul Georgescu, apreciind: "Cei doi piloni fundamentali ai solidităţii bancare, respectiv solvabilitatea şi lichiditatea, înregistrează niveluri ridicate în sistemul bancar românesc, existând un spaţiu prudenţial semnificativ pentru noi finanţări, inclusiv pe fondul politicii monetare acomodative implementate de Banca Naţională a României".

Totodată, profitabilitatea sistemului bancar a reintrat în teritoriu pozitiv, datele pentru primul trimestru arătând un nivel moderat raportat la standardele de evaluare aplicate de Autoritatea Bancară Europeană, respectiv o rentabilitate financiară de 9%, potrivit lui Florin Georgescu.

Oficialul Băncii Centrale a mai subliniat că sistemul bancar românesc parcurge un proces ordonat de recalibrare a propriei activităţi, în concordanţă cu noua acţiune europeană privind realizarea unei intermedieri financiare sănătoase.

În condiţiile actuale din piaţa bancară, în care se încadrează, în primul rând, dobânzile mici, refinanţarea "face sens", este de părere Adrian Mitroi, CFA România.

"Este un moment propice să iei credite, (...) iar banca trebuie să crediteze pe termen scurt", opinează domnia sa, apreciind că "nu este vremea pentru speculaţii".

Fundamental, criza din 2008 a pornit de la imposibilitatea de diversificare a riscului sistemic, apreciază domnul Mitroi, fiind de părere că, în prezent, există din nou un astfel de risc, la nivel global.