ONU şi Crucea Roşie solicită adoptarea unor norme pentru armele autonome

Preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii şi secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite avertizează asupra riscurilor generate de dezvoltarea armelor autonome, capabile să identifice şi să ucidă persoane fără intervenţie umană, potrivit Reuters.

Conform sursei citate, cei doi oficiali cer demararea urgentă a negocierilor pentru stabilirea unor norme internaţionale obligatorii care să limiteze utilizarea unor astfel de sisteme.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi preşedinta Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, Mirjana Spoljaric, susţin, într-o declaraţie comună, că lumea se apropie de un prag moral critic, în care decizia de a selecta şi ataca o persoană ar putea fi transferată integral maşinilor.

Cei doi oficiali consideră că negocierile trebuie lansate fără întârziere, astfel încât să fie adoptat un instrument juridic obligatoriu la nivel internaţional, care să prevadă interdicţii şi restricţii clare privind sistemele de arme autonome.

Subiectul urmează să fie discutat săptămâna viitoare la Geneva, unde reprezentanţii statelor vor analiza posibilitatea introducerii unor noi reguli. Dezbaterile au loc în contextul preocupărilor tot mai mari legate de utilizarea armelor semiautonome asistate de inteligenţă artificială în conflictele din Ucraina, Sudan şi Gaza, precum şi în Iran şi regiunea Golfului Persic.

Discuţiile internaţionale referitoare la reglementarea acestor tehnologii au început încă din 2014 şi au înregistrat anumite progrese. În acelaşi timp însă, dezvoltarea rapidă a inteligenţei artificiale şi a sistemelor militare autonome a adus noi provocări.

Unele armate utilizează deja sisteme complet autonome, inclusiv tehnologii antirachetă instalate la bordul navelor militare. Până în prezent, însă, nu există informaţii cunoscute privind folosirea unor astfel de sisteme complet autonome pentru atacarea directă a unor ţinte umane.

Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului atrag, la rândul lor, atenţia că sistemele bazate pe inteligenţă artificială pot avea un comportament dificil de anticipat sau controlat. Acest lucru ar putea creşte riscul producerii unor erori cu consecinţe fatale, precum incapacitatea unui sistem autonom de a identifica în mod corect un combatant rănit sau un militar care încearcă să se predea.

O altă problemă semnalată este cea a responsabilităţii juridice. În situaţia în care o armă autonomă produce victime în circumstanţe care ar putea constitui crime de război, stabilirea persoanelor responsabile pentru decizia şi executarea atacului ar putea deveni mult mai dificilă.

În declaraţia comună, Guterres şi Spoljaric cer statelor să treacă de la dezbateri prelungite la măsuri concrete şi să manifeste voinţa politică necesară pentru reglementarea domeniului. Cei doi solicită ca negocierile propriu-zise să înceapă în noiembrie, cu prilejul unei importante conferinţe programate la Geneva.