Palatul Elysee anunţă că Macron îl primeşte miercuri pe Bolojan, înaintea unei reuniuni cu mai mulţi lideri

Emanuel Macron îl va primi miercuri în vizită pe preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, iar cei doi vor participa apoi la o 'reuniune informală prin videoconferinţă' cu alţi lideri, a căror listă nu a fost încă divulgată, a anunţat marţi seară Palatul Elysee, în contextul în care preşedintele francez organizează o serie de reuniuni pentru a întări contribuţia europeană la găsirea unei soluţii la războiul din Ucraina, relatează AFP.

În acelaşi timp, într-un interviu acordat mai multor cotidiene regionale, printre care Le Parisien, La Provence şi Sud Ouest, şi apărut marţi, Macron a menţionat 'manipularea' procesului electoral din România printre acţiunile pentru care Rusia este o 'ameninţare existenţială pentru europeni'.

Macron a reunit luni la Paris mai mulţi lideri din ţări cheie europene, Uniunea Europeană şi NATO. Miercuri, va organiza o nouă întâlnire cu 'mai multe state europene şi non-europene', cu scopul de a vorbi cu toate cele 27 de ţări membre ale UE până la sfârşitul săptămânii, a anunţat el în interviu.

La întâlnirea de luni, premierul britanic Keir Starmer a declarat că este pregătit să trimită trupe în Ucraina în viitor 'dacă se ajunge la un acord de pace durabil', în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a spus că dezbaterea este 'prematură'.

În cadrul discuţiei cu presa franceză, Macron a dat asigurări că 'Franţa nu se pregăteşte să trimită trupe terestre, beligerante în conflict, pe front', în Ucraina.

'Preocuparea tuturor este că o simplă încetare a focului în Ucraina nu ar rezolva în niciun fel conflictul. Doar o pace deplină, cu condiţii de securitate, condiţii de stabilitate socială, economică şi politică de durată în Ucraina, va permite soluţionarea acestuia', a explicat Macron în interviu.

Printre soluţiile de a oferi garanţii de securitate Kievului în cadrul unui eventual acord de pace cu Moscova ar fi posibilă 'trimiterea de experţi sau chiar trupe în termeni limitaţi, în afara oricărei zone de conflict, pentru a-i consola pe ucraineni şi a transmite solidaritate. La asta ne gândim cu britanicii', a spus el.

Dar 'Franţa nu se pregăteşte să trimită trupe terestre, beligerante în conflict, pe front', a mai dat asigurări Macron.

El a amintit că o altă posibilitate era 'aderarea la NATO' a Ucrainei, despre care Rusia nici nu vrea să audă şi pe care preşedintele american Donald Trump a exclus-o deja înainte de a negocia.

Macron recunoaşte că europenii doresc, în spatele garanţiilor lor de securitate viitoare către Kiev, să existe sprijin din partea Washingtonului. 'Având în vedere că Rusia este un stat cu capacitate nucleară, pentru partenerii europeni acesta este un punct cheie', a recunoscut el în interviu.

El a menţionat, de asemenea, posibilitatea 'de a decide în cadrul negocierilor de a avea, sub mandatul Naţiunilor Unite, o operaţiune de menţinere a păcii, care să se desfăşoare în prima linie'.

În timp ce reluarea dialogului direct între Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, săptămâna trecută, a deconcertat mulţi europeni, iar ameninţarea unor negocieri între ei şi fără Europa asupra Ucrainei se profilează, Macron spune că vede aspectul pozitiv.

Donald Trump 'poate relua un dialog util cu preşedintele Putin', a spus şeful statului francez. 'El creează o ambiguitate strategică pentru preşedintele Putin' folosind 'cuvinte foarte puternice' şi creând 'incertitudine' care 'poate ajuta la exercitarea presiunii asupra lui', a adăugat Macron, dând asigurări că el însuşi este gata să vorbească cu omologul său rus 'oricând este oportun în următoarea rundă de negocieri'.

Liderul de la Elysee s-a arătat totodată foarte critic faţă de Rusia lui Vladimir Putin, care 'constituie o ameninţare existenţială pentru europeni, având în vedere acţiunile pe care le întreprinde în diverse domenii'.

El a enumerat acţiunile Rusiei 'la graniţa poloneză, atacurile sale cibernetice în toate ţările noastre, prin atentate, ca în Marea Britanie, prin manipulare de informaţii sau procese electorale, ca în România, prin ameninţările sale explicite prin doctrina nucleară', conform Liberation.