Parlamentul European a atras atenţia joi, printr-o rezoluţie care a divizat stânga şi dreapta, asupra situaţiei statului de drept în Slovenia, declarându-se îngrijorat pentru libertatea media şi independenţa justiţiei, relatează AFP, citat de Agerpres.
Eurodeputaţii sunt "profund preocupaţi de climatul de ostilitate, neîncredere şi polarizare profundă din Slovenia", au avertizat ei într-un text adoptat în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg.
Textul, care a făcut obiectul unei dezbateri în hemiciclul PE în sesiunea din noiembrie, a fost propus de grupuri centriste şi de stânga. El a trecut cu 356 de voturi pentru, în timp ce 284 de eurodeputaţi, provenind din grupul PPE şi de extremă dreapta, au votat împotrivă. În plus, s-au înregistrat 40 de abţineri.
Rezoluţia cere Sloveniei, care deţine pentru încă două săptămâni preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE care va fi preluată de Franţa la 1 ianuarie, să finanţeze constant şi suficient media publice fără a le afecta independenţa editorială.
"Preocupaţi de persistenţa practicii constând în guvernarea prin decret şi deci fără control parlamentar", eurodeputaţii şi-au exprimat de asemenea "îngrijorarea faţă de ansamblul atacurilor, campaniilor de denigrare, actelor de defăimare, anchetelor penale sau a acţiunilor juridice menite să închidă gura ale unor personalităţi publice şi politice de prim plan, inclusiv membri ai guvernului".
Unul dintre punctele de îngrijorare ale UE vizavi de Slovenia este blocarea de către premierul conservator Janez Jansa a nominalizării a doi procurori sloveni la Parchetul European, în contextul în care magistraţii selecţionaţi de autorităţile judiciare ale ţării au anchetat în trecut suspiciuni de corupţie legate de şeful guvernului.
După mai multe luni de întârzieri, ei au fost nominalizaţi în cele din urmă la sfârşitul lui noiembrie, ceea ce nu împiedică Parlamentul European să fie "preocupat" de o modificare legislativă care presupune "un risc ca ei să fie revocaţi" ulterior.