Companiile din domeniul energetic aflate în situaţii financiare precare (insolvenţă, datorii etc.), precum CN Hunedoara, nu vor fi închise, ci vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica, având drept scop readucerea acestora în parametrii de profitabilitate, inclusiv prin cooptarea unor investitori privaţi, acolo unde este posibil, prevede noul Program de Guvernare.
Acesta arată că, de asemenea, urmează să fie finalizat transferul acţiunilor deţinute de statul român la ELCEN în patrimoniul Municipiului Bucureşti.
Printre altele, Programul de Guvernare arată că obiectivul său strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creşterea economică inteligentă a României: "Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forţă de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare, către industrii inovative, energie şi industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenţii condiţionate, abordare policentrică şi concentrare pe clusterele de competitivitate".
Alte obiective pe care şi le propune noul Guvern sunt:
- Îmbunătăţirea legislaţiei privind redevenţele şi adoptarea cadrului juridic privind exploatările off-shore, în scopul creşterii veniturilor bugetare şi atragerii de noi investiţii la Marea Neagră;
- Crearea unor noi instrumente de investiţii publice - Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului;
- Alături de FSDI, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care, în prezent, sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că, în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica şi Romgaz de către FSDI. AVAS se desfiinţează. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român; - Realizarea programului de diminuare a blocajului financiar în economie, prin flexibilizarea mecanismului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale operatorilor economici;
- Implementarea programului de investiţii publice de tip greenfield (ex: Construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna; Crearea unor platforme de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor; Dezvoltarea sectorului zootehnic prin construirea de abatoare, centre de depozitare produse necesare, etc.);
- Realizarea programului de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investiţii brownfield (finanţare din fonduri europene POIM 2014-2020, Fondul de Mediu şi surse private atrase);
- Înfiinţarea programului de dezvoltare a reţelei de energie;
- Modificarea Legii minelor nr. 85/2003;
- Elaborarea Legii Apelor Minerale.
• Trecerea la combustibili alternativi - unul din obiectivele Programului de Guvernare
Conform documentului citat, pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale:
"- Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire;
- Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi;
- Liberalizarea pieţei de energie şi interconectarea sistemelor energetice, cu reţele "inteligente" şi de comunicare, pentru o reţea complementară şi interactivă de servicii;
- Eliminarea (minimizarea) dependenţei între dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile".
Politicile de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o piaţă stabilă pentru emisii de carbon pot determina direcţia şi schimbările de comportament, consideră autorii Programului.
Aceştia menţionează: "Începând cu anul 2016, prin semnarea noului Tratat Post-Kyoto, sectorul energetic a intrat în cea mai importantă perioadă de tranziţie din istoria omenirii. Această tranziţie impune redesenarea politicilor energetice ale României, o nouă abordare strategică şi redefinirea unor priorităţi punând accent pe activitatea de Cercetare - Inovare şi de susţinere, promovare a noilor tehnologii privind stocarea energiei, reţelelor inteligente sau măsurilor de eficienţă energetică în întreg sistemul.
În acest context, noul Guvern îşi propune ca, în anii care urmează, să fie construite noi grupuri energetice care utilizează cărbune în tehnologii curate de ultimă generaţie şi de înaltă eficienţă. Noile capacităţi nucleare sau noile capacităţi hidroenergetice vor juca un rol cheie în decarbonizarea producţiei de energie electrică, în România şi în regiune, mai apreciază sursa citată.
Aceasta subliniază că, în condiţiile în care mixul tehnologic al sectorului energetic al unei ţări este impus de resursele de materii prime ale acesteia, România va lua în considerare toate opţiunile, inclusiv energia regenerabilă, cărbunele sau energia nucleară.
Realizarea Planului Naţional de Investiţii şi cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada 2018-2020 prevede, printre altele:
- Redefinirea politicilor energetice astfel încât România să devină pol energetic regional şi realizarea Strategiei Energetice a României;
- Demararea lucrărilor la Magistrala BRUA;
- Continuarea investiţiilor la CET Iernut;
- Schimbarea de paradigmă privind modul de producere, distribuţie şi utilizare a energiei care trebuie adaptată unui mixt energetic global, ce acordă prioritate energiei din surse regenerabile, cărbune şi gaze curate, combustia hidrogenului, fisiunea nucleară - generaţia a IV-a şi energia de fuziune nucleară, pe termen mediu şi lung, până în anul 2035 şi ulterior;
- Revitalizarea producţiei de cărbune;
- Consolidarea producţiei de energie nucleară;
- Mărirea potenţialului hidroenergetic;
- Susţinerea strategică a creşterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României;
- Creşterea puterii din centralele din Dobrogea şi Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie;
- Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.
Potrivit Programului de Guvernare, eficienţa energetică trebuie tratată ca "Program de ţară" care va fi implementat ţinând seama de reducerea vârfului de consum anual, precum şi al consumului naţional de energie.