Perspectivele Grayling pentru ECE: Direcţii şi proiecţii de piaţă pentru Europa Centrală şi de Est în 2025

Grayling, lider global în comunicare strategică şi afaceri publice, a prezentat raportul său anual "Perspectivele ECE pentru 2025" ("CEE Outlook for 2025"), oferind o privire de ansamblu detaliată asupra riscurilor geopolitice din 2025 în Europa Centrală şi de Est (ECE), conform unui comunicat emis redacţiei.

Anul acesta, mai multe ţări din ECE se confruntă cu provocări politice şi economice semnificative. În mandatul său la conducerea Preşedinţiei Consiliului UE, Polonia se concentrează pe consolidarea securităţii europene. România se pregăteşte pentru reluarea alegerilor prezidenţiale în contextul dificultăţilor economice şi al exacerbării retoricii naţionaliste. Serbia se confruntă cu sancţiuni din partea SUA şi proteste de amploare, reflectând nemulţumirea faţă de guvernanţi. Ucraina, sub presiunea conflictului în desfăşurare, speră la negocieri odată cu revenirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA. Aceste evoluţii anunţă un an turbulent, cu probleme economice şi instabilitate politică în prim-plan.

În acest context, echipele de Afaceri Publice ale Grayling din ECE au realizat o analiză aprofundată şi au conturat perspectivele pentru 2025 şi pe termen mai îndepărtat, evidenţiind potenţialele efecte pe care aceste provocări le-ar putea avea asupra mediului de afaceri.

Ediţia din acest an a raportului Grayling "Perspective ECE" include analize din Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Raportul analizează, de asemenea, şi statele candidate la Uniunea Europeană, Serbia şi Ucraina. Având în vedere contextul general şi semnificaţia alegerii lui Donald Trump în Biroul Oval, experţii noştri din SUA au adăugat o secţiune separată despre politicile americane şi impactul lor potenţial asupra pieţelor din ECE.

Anul 2024 a fost un an super-electoral în România, cu alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale şi pentru Parlamentul European. Rezultatele alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul anului 2024 au fost anulate din cauza rapoartelor privind nereguli şi interferenţe din partea unui actor statal. Victoria candidatului surpriză Călin Georgescu şi anularea alegerilor prezidenţiale au stimulat brusc sentimentele naţionaliste şi suveraniste. Reprogramarea alegerilor prezidenţiale în luna mai a prelungit lungul an electoral dincolo de planificarea iniţială, în acelaşi timp generând riscuri politice şi economice semnificative. În timp ce stabilitatea instituţională a fost în bună măsură asigurată de menţinerea la Palatul Victoria a coaliţiei guvernamentale PSD-PNL, lipsa schimbărilor la nivel politic şi administrativ a inflamat retorica anti-sistem.

Reperele anului 2025 - alegerile prezidenţiale, reformele fiscale şi ajustările din sectorul public - vor constitui fundamentul viitorului apropiat al ţării. Marea provocare a anului 2025 este respectarea angajamentelor privind reducerea deficitului bugetar, în paralel cu menţinerea nivelului investiţiilor publice şi a reformelor structurale anunţate de Guvernul Ciolacu, dar şi cu păstrarea promisiunilor de menţinere a nivelurilor actuale de taxare. Toate acestea în contextul premiselor reale pentru o nouă revizuire negativă a riscului de ţară.