PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI DE LA ANKARA, ISMAIL KAHRAMAN: "Următoarea Constituţie a Turciei trebuie să fie religioasă"

Următoarea Constituţie a Turciei trebuie să fie "religioasă", iar laicitatea "nu trebuie să figureze în ea", a afirmat luni preşedintele Parlamentului de la Ankara, Ismail Kahraman, citat de agenţia de presă proguvernamentală Anatolia, potrivit AFP.

"Ca ţară musulmană, de ce trebuie să fim într-o situaţie în care ne ascundem de religie? Suntem o ţară musulmană. În consecinţă, trebuie să facem o Constituţie religioasă", a declarat Ismail Kahraman în cursul unei conferinţe la Istanbul.

"Înainte de orice, laicitatea nu trebuie să figureze în noua Constituţie", a adăugat acest deputat al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamist-conservator).

De la preluarea puterii în 2002, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan este acuzat de adversarii săi că încearcă islamizeze societatea turcă, aminteşte sursa citată.

"Haosul care domneşte în Orientul Mijlociu este rodul mentalităţilor care, la fel ca tine, fac din religie un instrument politic", a reacţionat cu vehemenţă pe Twitter liderul opoziţiei kemaliste, Kemal Kiliçdaroglu. "Laicitatea există pentru ca fiecare să îşi poată trăi liber religia, domnule Kahraman!", a adăugat el.

Prezenţa religiei în politică a fost mult timp un tabu în Turcia, relatează France Presse. Gardian autoproclamat al principiilor laice instaurate de Mustafa Kemal, fondatorul Republicii Turce, armata a intervenit în câteva rânduri pentru a îndepărta orice "pericol islamist", susţine sursa citată.

În 1997, primul şef de guvern islamist din Turcia, Necmettin Erbakan, mentorul actualului preşedinte Recep Tayyip Erdogan, a fost constrâns să demisioneze de către statul-major. Acest puci fără vreun foc de armă a fost supranumit o "lovitură de stat postmodernă".

După confirmarea AKP la putere, în luna noiembrie, una dintre priorităţile guvernului este să doteze Turcia cu o nouă lege fundamentală pentru a o înlocui pe cea moştenită de la junta militară după puciul din 1980.

Mai multe negocieri au eşuat, ultima în februarie, opoziţia respingând introducerea regimului prezidenţial, dorită de Recep Tayyip Erdogan, ales şef al statului în 2014 după trei mandate de prim-ministru.

"Avem nevoie de un regim prezidenţial", a insistat luni Ismail Kahraman. "Unii spun: «prezidenţializarea înseamnă dictatură». Care este legătura? (Preşedintele american Barack) Obama este un dictator?", a ţinut să adauge preşedintele Parlamentului de la Ankara.