Previziuni iBanFirst: Economia României va creşte cu 2,7%, inflaţia va ajunge la 5%, iar cursul RON/EUR se va menţine stabil

Economia României va creşte cu 2,7%, susţinută de investiţiile publice şi consumul privat. Inflaţia va oscila în jurul valorii de 5%, iar cursul RON/EUR se va menţine relativ stabil. Acestea sunt principalele previziuni pentru 2024 ale iBanFirst, unul dintre unul dintre cei mai importanţi furnizori globali de servicii de schimb valutar şi plăţi internaţionale pentru companii, inclus pentru al cincilea an consecutiv în topul "FT1000" al companiilor europene cu cea mai rapidă creştere, conform unui comunicat remis redacţiei.

Lupta împotriva inflaţiei este departe de a se fi încheiat

Conform comunicatului, indicele preţurilor de consum (IPC) din ianuarie ne-a reamintit cât de dificilă este lupta împotriva inflaţiei. Indicele principal a crescut la 7,4% din cauza presiunilor asupra preţurilor. Analiştii de la iBanFirst sunt îngrijoraţi, în special, de inflaţia accentuată în sectorul serviciilor, de potenţialele efecte de răspândire asupra salariilor şi de posibila relaxare fiscală înaintea alegerilor. Aceştia prognozează că inflaţia va fluctua în jurul valorii de 5% până la sfârşitul acestui an şi va reveni la ţinta de 4% a băncii centrale abia în 2026. Inflaţia ridicată limitează perspectivele de relaxare a politicii monetare. În cazul în care economia va arăta semne îngrijorătoare de slăbiciune, analiştii cred că banca centrală va prefera să ajusteze lichiditatea interbancară decât să scadă dobânda de referinţă. În prezent, lichiditatea interbancară se află aproape de un nivel record, ceea ce face posibilă o relaxare a politicii monetare cu puţine efecte secundare negative asupra traiectoriei inflaţiei. iBanFirst estimează că ciclul de relaxare monetară va începe mai târziu şi va fi mai puţin agresiv decât se anticipa. Analiştii estimează o primă reducere în luna mai, cu o rată de 6% până la finalul acestui an, comparativ cu 7% în prezent.

Economia României va avea o creştere moderată

Economia României va înregistra o creştere moderată, sub potenţial, o tendinţă observată şi în restul Europei. iBanFirst estimează că PIB-ul României va creşte cu 2,7% în 2024, depăşind uşor ritmul de 2,0% din anul precedent. Creşterea economică va fi impulsionată în principal de investiţiile publice şi consumul privat, reprezentând o performanţă notabilă în actualul context macroeconomic.

"Perspectivele noastre privind evoluţia economiei româneşti sunt pozitive. Estimăm că PIB-ul va avea o creştere medie anuală de circa 4% în următorii 10 ani. Această rată de creştere este mai scăzută decât în trecut, deoarece reflectă o încetinire a creşterii la nivel global. Se preconizează că majoritatea economiilor vor opera sub potenţialul lor în 2024 şi în anii următori", afirmă Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.

Partea pozitivă este că, în ultimul deceniu, România a înregistrat progrese semnificative, atât prin triplarea venitului mediu net, cât şi prin creşterea ratei de fertilitate - de la 1,3 la 1,8 din anul 2000 până în prezent. Această ultimă tendinţă, care contrastează cu scăderile observate în majoritatea Europei, are potenţialul de a stimula economia pe termen lung.

Principalul motiv de îngrijorare al analiştilor de la iBanFirst este deficitul bugetar ridicat. Cu un deficit de 5,6% din PIB, România se situează peste nivelurile înregistrate de ţări cu economii similare, precum Cehia, care are un deficit bugetar de aproximativ 3% din PIB. Deşi până în prezent investitorii străini nu au manifestat o preocupare faţă de această problemă, situaţia este considerată o potenţială ameninţare pentru stabilitatea economică pe termen lung, necesitând măsuri urgente de redresare din partea viitorului guvern.

Evoluţia leului în raport cu euro şi dolarul

Într-un context economic dificil, caracterizat de volatilitatea preţurilor, inflaţie ridicată şi deficite bugetare în creştere, cursul de schimb al leului s-a menţinut relativ stabil în raport cu euro, trend care va continua pe parcursul acestui an. Analiştii estimează că perechea EUR/RON se va tranzacţiona într-un interval strâns în cea mai mare parte a anului, între 4,99 şi 5,02.

În ceea ce priveşte cursul USD/RON, piaţa se aştepta la un ciclu descendent al dolarului începând cu al doilea trimestru, pe fondul relaxării politicii monetare a Fed, scăderii productivităţii în SUA şi procesului de dedolarizare. Cu toate acestea, din luna ianuarie, percepţia investitorilor faţă de evoluţia dolarului a luat o întorsătură optimistă. Moneda americană se află într-o poziţie favorabilă pentru performanţă în acest an, sprijinită de factori geopolitici şi de rezilienţa economiei americane, care a înregistrat o creştere a productivităţii de 3,2% în ultimul trimestru al anului 2023, în contrast cu economia UE. Astfel, analiştii anticipează că dolarul va menţine un trend ascendent faţă de leu pentru cea mai mare parte a anului. Perechea USD/RON a înregistrat o creştere de 2,60%, la cursul de 4,60, iar prognoza este că va atinge nivelul de 4,80. Alegerile prezidenţiale din SUA pot induce o creştere a volatilităţii valutare, însă este puţin probabil să afecteze evoluţia monedei.

Evenimente importante din acest an

Martie 2024: România şi Bulgaria vor adera la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, iar aderarea cu frontierele terestre va fi discutată în anul următor.

Primăvară 2024: Va fi publicat raportul Comisiei Europene pentru România care analizează dezechilibrele macroeconomice.

Primăvară 2024: După 19 ani va fi restabilită o importantă legătură feroviară România-Bulgaria. Contractul are o valoare de peste 130 de milioane de euro.

3-14 iunie 2024: Se va desfasura cel mai mare exerciţiu de apărare antiaeriană integrat al NATO, Ramstein Legacy, în România şi Bulgaria. Acesta este deosebit de important în contextul războiului din Ucraina.

06-09 iunie: Alegeri europene. Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, va rămâne, probabil, principalul partid din Parlamentul European. Partidul Naţional Liberal - al doilea partid ca mărime din România şi membru al coaliţiei de guvernare - este membru al PPE.

Alegeri locale (prevăzute în septembrie), prezidenţiale şi parlamentare (prevăzute în noiembrie-decembrie): Scenariul de bază este că actuala mare coaliţie socialist-liberală va continua să formeze guvernul după alegeri. Cu toate acestea, balanţa puterii va fi probabil mai mult înclinată spre socialişti. Partidul de extremă-dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) ar putea câştiga mai mult teren în aceste alegeri. Potrivit unor sondaje recente, ar putea obţine aproximativ 20 % din sprijinul alegătorilor.