Radu Puiu, XTB: "Presiunea politică pentru o tranziţie rapidă la energia verde se confruntă cu un sector dominat de incertitudini"

Sectorul de energie verde este unul dintre cele mai populare subiecte ale ultimilor ani, iar această tendinţă este de aşteptat să persiste având în vedere intenţia globală de tranziţie către politica emisiilor zero. Cu toate acestea, piaţa nu a înregistrat un avans constant şi sigur. Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar la XTB România, în ultimele luni, acţiunile din domeniul energiei regenerabile au pierdut puternic teren, înregistrând o performanţă semnificativ mai mică faţă de companiile producătoare de combustibili fosili, cele pe care ar trebui să le înlocuiască. Iar asta în contextul în care ratele mai mari ale dobânzilor îşi pun amprenta şi asupra acestui sector.

"Indicele S&P Global Clean Energy Index, alcătuit din 100 cele mai mari companii din domeniul energiei solare, eoliene şi alte activităţi legate de sursele regenerabile, a scăzut cu 20% în ultimele două luni, ceea ce a dus evoluţia de la începutul anului, până în prezent, la 30%. Iar acest lucru plasează sectorul pe drumul spre cea mai slabă performanţă anuală din 2013. În schimb, indicele S&P 500 Energy Index, care are o pondere mare în sectorul petrolului şi gazelor naturale, a înregistrat o pierdere de numai 4,30% de la începutul anului", precizează Radu Puiu.

Corecţiile de pe această piaţă apar în ciuda zecilor de miliarde de dolari alocate prin credite fiscale, subvenţii şi împrumuturi ale guvernelor către companiile de energie verde din SUA şi Europa. Sectorul de energie regenerabilă a fost deosebit de vulnerabil la creşterea ratelor dobânzilor, deoarece multe companii au încheiat contracte pe termen lung, stabilind preţul la care vor vinde energia înainte de a-şi dezvolta proiectele. Pe măsură ce inflaţia globală a crescut, companiile din domeniul energiei verzi au fost afectate de o creştere uriaşă a costurilor, exacerbată de cererea tot mai mare de proiecte de energie regenerabilă. Totodată, dobânzile ridicate au făcut ca împrumuturile în creştere să fie mai împovărătoare.

"Producătorii de energie regenerabilă suferă, în mare parte, de pe urma unui sezon de raportări financiare dezastruoase, determinate de lanţurile de aprovizionare problematice, de problemele de fabricaţie şi de costurile de producţie în creştere. Toate acestea afectează profiturile", explică analistul XTB România. În contextul în care lumea încearcă să treacă în ritm alert la o energie mai curată, producătorii de echipamente se străduiesc să ţină pasul cu cererea globală în creştere. Asta duce la majorarea costurilor de producţie şi la întrebări cu privire la sustenabilitatea economică a proiectelor de anvergură ale principalilor jucători din industrie.

Scădere masivă a activelor pentru companiile din sector

Într-un raport publicat recent, Allianz Research a precizat că cele mai mari opt firme de energie regenerabilă din lume au raportat o scădere totală combinată a activelor de 3 miliarde de dolari în prima jumătate a anului. Proiectele eoliene, în special, s-au confruntat cu situaţii turbulente. Economiştii au declarat că sezonul trecut al câştigurilor a fost un "moment de învăţare" pentru industrie.

Luna trecută, Comisia Europeană a anunţat un nou plan de acţiune privind energia eoliană, care vizează creşterea semnificativă a capacităţii eoliene instalate. "Asta este o dovadă că recalibrarea necesară este în curs de desfăşurare, dar ea nu va fi realizată peste noapte. Ca dezvoltatorii să investească în parcuri noi este un proces de durată. Producătorii de turbine eoliene, la rândul lor, au nevoie de timp să investească în capacitatea necesară pentru a atinge obiectivele politicienilor. Trebuie spus că aceste companii nu au fondurile necesare pentru a investi atât de mult într-un ritm atât de accelerat", subliniază analistul XTB România.

Consiliul Global al Energiei Eoliene (GWEC) se aşteaptă ca în următorii 10 ani să se adauge o capacitate eoliană offshore de 380GW pe 32 de pieţe. Aproape jumătate din această creştere este aşteptată din regiunea Asia-Pacific, urmată de Europa (41%), America de Nord (9%) şi America Latină (1%). Potrivit lui Radu Puiu, diversificarea lanţului de aprovizionare va deveni probabil o prioritate pentru a consolida lanţurile de aprovizionare locale şi pentru a evita dependenţa excesivă de anumite pieţe, în special de China. Această ţară produce, în prezent, aproximativ 60% din nacelele onshore şi offshore (partea centrală a unei turbine care găzduieşte echipamente mecanice şi electrice cheie), cutii de viteze sau generatoare.

Un scenariu posibil, dar puţin probabil

Agenţia Internaţională a Energiei prognozează dacă traiectoria actuală a tranziţiei către o energie curată este în conformitate cu ţinta de creştere a temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius, obiectiv care necesită emisii nete zero până în 2050. Potrivit autorităţii, un scenariu net zero este încă posibil, dar este necesară continuarea punerii în aplicare a unor politici "mature, încercate şi testate şi, în cele mai multe cazuri, foarte eficiente din punct de vedere al costurilor". Raportul Agenţiei constată că investiţiile în tehnologiile de energie regenerabilă şi implementarea acestora depăşesc rapid proiectele privind combustibilii fosili, iar cererea pentru acest tip de combustibili va atinge probabil un nivel maxim înainte de 2030. Chiar şi aşa, lumea nu este pe drumul cel bun pentru a ajunge la un nivel net zero. Conform traiectoriei actuale, temperaturile medii globale vor creşte cu 2,4 grade Celsius.

Statele membre UE trebuie să contribuie la atingerea obiectivului comun de utilizare a energiei regenerabile în proporţie de 45% până la sfârşitul deceniului. Potrivit Consiliului UE, noile norme vizează sectoarele în care integrarea energiei regenerabile a fost "mai lentă". În contextul în care unele proiecte din SUA, dar şi din Marea Britanie, riscă să fie abandonate dacă guvernele nu oferă sprijin, China continuă să joace un rol determinat pentru sector.

Lanţurile de aprovizionare cu tehnologii de energie regenerabilă sunt mai concentrate decât alte lanţuri de aprovizionare tipice. Beijingul a determinat o mare parte a acestei concentrări prin investiţii masive conduse de stat, acaparând părţi importante din industria mineralelor esenţiale, a panourilor solare şi a vehiculelor electrice, inclusiv a bateriilor pentru vehicule electrice. În acest sens, patru ţări - Vietnam, India, Malaiezia şi Thailanda - deţin o cotă de 13% din producţia mondială de panouri solare. China deţine aproximativ 80%. Astfel, relaţiile geopolitice, în special cele dintre China şi SUA, vor fi extrem de importante pentru dezvoltarea sectorului. Discuţiile dintre preşedintele american Joe Biden şi preşedintele chinez Xi Jinping, cu ocazia summitului APEC, au fost catalogate drept "pozitive", cei doi lideri discutând o serie de subiecte, printre care Ucraina, Taiwan şi Orientul Mijlociu. Preşedintele chinez a declarat după întâlnire că există mult loc pentru cooperarea dintre cele două puteri şi că Beijingul doreşte să fie un partener şi un prieten al Statelor Unite. Mai mult, Secretarul american al Comerţului, Gina Raimondo, a declarat că Statele Unite caută să detensioneze tensiunile cu China.