RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI: România - în faţa unei schimbări de perspectivă

Anul 2021 a fost marcat de o revenire susţinută a economiei globale, după o lungă perioadă de incertitudini şi restricţii generate de pandemia de SARS- CoV-2, iar la mai bine de un an de la declanşarea crizei, România se află în faţa unei schimbări de perspectivă, se arată în raportul privind "Evoluţia concurenţei în sectoare cheie - 2021", prezentat ieri în cadrul unei conferinţe a Consiliului Concurenţei.

Potrivit raportului, la ora actuală, atenţia la nivel european şi local este concentrată pe elaborarea unor politici publice pe termen mediu şi lung şi a unui răspuns coordonat al statelor subordonat unor obiective strategice de rezilienţă economică şi sustenabilitate. Raportul tratează în mod special transformarea digitală, "principalul factor de evoluţie a societăţii", şi tendinţele din sectorul energetic, unde majorările masive de preţuri în cazul energiei electrice şi gazelor naturale au început să se resimtă deja în preţurile finale ale altor produse.

Raportul Consiliului Concurenţei arată că, în perioada de început a pandemiei, accentul a fost pus pe formularea unui răspuns rapid menit să amortizeze într-o cât mai mare măsură impactul economic şi să faciliteze reaşezarea pieţelor după şocul pandemic iniţial, însă optica este acum una diferită, iar atenţia este concentrată pe construirea unor măsuri cu bătaie mai lungă.

Consiliul Concurenţei mai notează că traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere ideologic, aprecind că, în prezent, cuvântul de ordine în contextul discuţiilor despre schimbare este digitalizarea, care impune transformări în activitatea întreprinderilor, în interacţiunea acestora cu clienţii şi concurenţii, dar şi în relaţia cu instituţiile publice.

Raportul oferă şi câteva exemple de sectoare unde competiţia s-a accelerat şi în care activitatea a crescut susţinut în ultima perioadă.

Un astfel de exemplu este sectorul de curierat, care a cunoscut o creştere considerabilă în decursul ultimilor zece ani, iar în pandemie a accelerat la maxim, în condiţiile în care măsurile de limitare a răspândirii Covid-19 au făcut ca oamenii să opteze într-o măsură tot mai mare pentru achiziţionarea online a produselor necesare, cu opţiunea de a le primi acasă. Raportul vorbeşte despre un volum de activitate de aproximativ 2,5 ori mai mare în 2020 faţă de 2010 şi despre o cifră de afaceri agregată a întreprinderilor din domeniu de 2,7 miliarde lei cu zece ani în urmă şi o cifră de peste 6 miliarde de lei la finalul anului 2020.

Conform raportului Concurenţei, 38% din populaţia României a făcut cumpărături online în 2020, o valoare mare faţă de situaţia ultimilor ani - 23% în 2019, respectiv 11% în 2015 -, dar mică prin comparaţie cu media Uniunii Europene, de 65%. România este pe penultimul loc în clasamentul statelor membre, în ciuda unei rate ridicate de utilizare a internetului în rândul populaţiei (de 85% în 2020), se arată în Raportul privind concurenţa din sectoarele cheie. Potrivit raportului, comerţul online din România a atins, la finalul anului 2020, pragul de 5,6 miliarde euro, cu 30% mai mult decât în 2019.

Din document mai reiese că pandemia a forţat digitalizarea şi că până la sfârşitul anului 15% din spaţiile de vânzare vor fi dotate cu case de tip self-service.

• Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: "Suntem foarte aproape de transpunerea unei directive europene care îmbunătăţeşte instrumentele noastre de investigaţie"

În ocazia prezentării raportului, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că autoritatea pe care o conduce îşi va îmbunătăţi în perioada următoare - o perioadă caracterizată drept "tulbure" - instrumentele, va accelera propria digitalizare şi se va concentra din ce în ce mai mult la echilibrul de piaţă şi la relaţia dintre întreprinderile mai mari şi cele mai mici. Chiriţoiu a vorbit şi despre inflaţie, despre preţurile din energie şi despre piaţa RCA.

Acesta a adăugat că, în perioada următoare, instituţia pe care o conduce va face o serie de anunţuri: "Consiliul Concurenţei este cel care se uită la partea microeconomică, care se uită la pieţe şi este sarcina noastră să ne asigurăm că pieţele funcţionează bine, că mecanismele în economia românească sunt bine aşezate şi că îi pedepsim pe cei care încearcă să profite de perioada aceasta mai agitată, aceşti «pescuitori în ape tulburi». Sunt companii care încearcă în momente de criză să speculeze, să obţină nişte câştiguri nemeritate din punct de vedere economic. Aceasta este zona pe care ne-am uitat şi pe care o să ne uităm în continuare. (...) Suntem foarte aproape de a transpune o directivă europeană care îmbunătăţeşte instrumentele noastre de investigaţie. De asemenea, o zonă la care ne uităm este echilibrul între firmele mari şi firmele mai mici care sunt în ecosistemul lor. (...) Este o zonă pe care o să fim din ce în ce mai atenţi".

• Scumpirea poliţelor RCA - o problemă pe care ne-am creat-o singuri şi care ar fi putut fi evitată

Bogdan Chiriţoiu a mai spus că scumpirea poliţelor RCA este o problemă pe care ne-am creat-o singuri şi care ar fi putut fi evitată. El a afirmat că modificarea legislaţiei din sectorul RCA ar fi putut împiedica scumpirile: "Repet: dacă energia este o problemă europeană şi trebuie să o gestionăm în acest cadru european, RCA este o problemă naţională. N-are nimeni nicio vină în Europa că la noi s-a prăbuşit cel mai mare operator pe piaţa de RCA, că preţurile au crescut, că vedem agitaţie în piaţă. Este doar lipsa voinţei de a lua măsurile potrivite la timpul potrivit. La RCA ştim de mult că legea are hibe, ştim cum putem corecta aceste hibe, dar nu o facem. După care ne mirăm când se întâmplă un dezastru, când avem un eşec, ne mirăm de consecinţe. Eventual mai căutăm şi nişte vinovaţi, ne imaginăm nu ştiu ce carteluri sau nu mai ştiu ce, căutăm ţapi ispăşitori în stânga şi-n dreapta. Ştiam foarte bine problema, ştiam soluţia, dar am refuzat să punem în aplicare soluţia. Asta arată că... Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în sac. Ai instrumente, ai instituţii, dar dacă nu foloseşti aceste instrumente ai consecinţe negative pentru populaţie".

Întrebat cine a blocat modificarea legislaţiei RCA şi de ce, el a răspuns: "Amendamentele discutate în Parlament nu au fost adoptate, nu ştiu de ce. Sper să intervină Guvernul prin ordonanţă de urgenţă".

Preşedintele de la Consiliul Concurenţei a mai spus că statul a intervenit masiv în economie în ultima vreme, justificat, ca urmare a crizei pandemice, ceea ce poate crea o obişnuinţă: "Îmi este teamă că am obişnuit populaţia că statul poate să facă orice, pentru că a fost o perioadă cu o intervenţie extraordinară a statului în economie şi mi-e teamă ca asta să nu genereze aşteptări nerealiste, să ajungem la populism, să credem în soluţii-minune - vine statul şi aruncă cu bani în stânga şi-n dreapta". Lucruri care au avut sens în pandemie nu vor mai avea sens acum, când suntem în revenire, a adăugat Chiriţoiu, precizând: "Acum ieşim din politicile de criză şi ne ducem spre cele normale. Altfel, sunt optimist - cred că avem, prin PNRR, un instrument cu schimbări bine gândite şi avem şi resursele. Dacă ne ţinem cu seriozitate de implementarea acestor măsuri, putem face ca economia românească să meargă mai bine decât acum".

Şeful de la Concurenţă crede că inflaţia este tranzitorie şi că aceste creşteri mari de preţuri din prezent reprezintă doar un episod. În opinia domniei sale preţurile energiei electrice, chiar dacă vor scădea în 2022, nu vor reveni la nivelurile de dinainte de pandemie.

"Trebuie să ne păstrăm cumpătul şi să nu luăm măsuri pripite, negândite, să aruncăm cu bani în stânga şi în dreapta. Nu văd niciun sens nici să plafonăm preţuri pe termen mediu, nici să suprataxăm. Doar este nevoie de intervenţii punctuale, în unele pieţe. Văd sensul unor măsuri punctuale când este o problemă într-o piaţă, am fost de acord cu suprataxarea în energie de exemplu, iar când e vorba de ajutoare este nevoie ca ajutoarele să fie ţintite pe oamenii care sunt mai vulnerabili. Dacă rămânem pe sistemul nostru vechi în care vrem să luăm bani de la toată lumea şi vrem să dăm bani la toată lumea este un sistem ineficient", a mai precizat Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, "dacă suntem inteligenţi o să luăm bani nu foarte mulţi de la toată lumea şi o să îi ajutăm pe cei care cu adevărat sunt în nevoie".

• Steven Van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank: "Prin digitalizare, putem creşte mai repede decât media europeană"

Prin digitalizare, posibilităţile de creştere a productivităţii în economia naţională sunt destul de mari, a declarat Steven van Groningen, preşedintele şi directorul general al Raiffeisen Bank.

"Stăm bine cu viteza cu care am reuşit să recuperăm economia după Covid, deşi nu putem să spunem cu adevărat «după Covid» pentru că suntem încă în criza Covid. Dar mi se pare că gestionăm destul de bine dacă vorbim despre partea economică. Cred că asta arată o economie naţională care s-a adaptat destul de repede. Este un lucru îmbucurător. (...) Nu pot să nu comentez despre ce s-a întâmplat în sistemul bancar: în criză întâi ne-am ocupat de angajaţii proprii şi de clienţi ca să ne asigurăm că sunt protejaţi, am trecut apoi cât mai repede la o interacţiune mai digitală, este o oportunitate şi accelerăm acum digitalizarea nu doar în relaţia cu clienţii, ci în relaţia cu statul şi cu administraţia în general. (...) Dacă ne uităm la posibilităţile de creştere a productivităţii în economia naţională, acestea sunt destul de mari prin digitalizare. Evident, când vorbim de digitalizare mai este şi un element care ţine de competiţie: cu cât devenim mai digitali şi cu cât serviciile bancare devin mai digitale, cu atât creşte competiţia între sistemul bancar şi fintech-uri sau bănci digitale din alte ţări. În principiu este un lucru bun, dar trebuie să ne asigurăm că şi ca ţară suntem competitivi, nu doar noi între noi în România, întrucât competitorii noştrii o să vină tot mai mult din străinătate", a spus Steven van Groningen. Acesta consideră că digitalizarea este o oportunitate foarte mare să creştem mult mai repede decât media europeană.

• Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR: "Facem îngrozitor de puţin pentru educaţie şi construcţia de capabilităţi"

România face îngrozitor de puţin pentru educaţie şi construcţia de capabilităţi, a declarat Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR. Potrivit acestuia, DESI, indicele calculat de Comisia Europeană privind economia digitală, dincolo de faptul că ne arată "cât de plin sau de gol este paharul", ne oferă o structură în abordarea strategică a modernizării societăţii româneşti.

"Faptul că avem acest mix între abilitatea de a recurge la servicii digitale şi incapacitatea de a alege sau de a naviga de fapt într-o structură digitală relativ simplă şi intuitivă mă face să cred că este foarte multă nevoie de intervenţie în educaţie. Aici nu mă refer la producţia de ingineri de software sau de data scientists, ci mă refer pur şi simplu la competenţe de bază în abilitatea de a înţelege şi de a interacţiona cu o interfaţă digitală. (...) Capacitatea noastră de a avea discuţii concrete şi constructive cu clienţii noştri este astăzi de 20.000 de întâlniri pe zi, care se întâmplă într-un mod ordonat în baza unui narativ informat de către relationship manager care este capabil să înţeleagă cu cine stă de vorbă, ce propunere să facă şi cum anume poate fi de ajutor. 20.000 pe zi. Noi suntem, într-o zi normală, în zona de digital, în zona de 350.000 cu vârf de 400.000-425.000 de sesiuni concurente. Deci vorbim de 1:20 şi vorbim de impactul constant pe care îl facem în viaţa oamenilor", a spus Manea.

Acesta a adăugat: "Celălalt aspect pe care aş vrea să-l menţionez este ce vor oamenii, ce îi interesează în ultimii doi ani: este clar că alegerile pe care le fac sau preferinţele pe care le au sunt influenţate de pandemie şi de impactul pe care pandemia îl are asupra fiecăruia dintre noi. 54% sunt interesaţi de educaţia copiilor - este extraordinar pentru că vom avea audienţă şi adopţie pentru orice tip de programe masive de educaţie şi de creare de competenţe -, 49% sunt interesaţi de starea şi statutul financiar, 47% de sănătatea fizică, 42% de sănătatea mintală, 39% de posibilitatea de petrecere a timpului liber şi 39% în menţinerea relaţiilor sociale. De ce vorbesc despre asta în contextul digitalizării, al serviciilor de comerţ retail sau al serviciilor bancare? Pentru că, de fapt, rolul nostru în calitate de furnizori de servicii este să fim pregătiţi, în digital, să normăm şi să comoditizăm toate procesele complicate pe care le aveam în trecut şi eventual să dăm o experienţă care să fie cât mai intuitivă şi astfel toate conversaţiile pe care le avem să se poată muta în conţinut, şi în educaţia digitală, şi în educaţia financiară şi în construcţia de competenţe şi capabilităţi de la vârste cât mai fragede. (...) Încercăm să oferim oamenilor o experienţă mai bună. Altfel, într-o lume în care nu mai există bariere, s-ar putea să devenim importatori de experienţe. Lucrul acesta deja se întâmplă în zona de fintech".

Potrivit acestuia, în sistemul bancar, în zona virtuală, toate procesele vor fi digitalizate.

Potrivit lui Manea, sectorul bancar se loveşte de cinci bariere care sunt surprinse inclusiv în raportul Consiliului Concurenţei: lipsa cadrului legislativ privind identificarea persoanelor la distanţă prin mijloace video, necesitatea ajustării legislaţiei aferente proceselor de creditare şi digitalizare a actelor notariale, faptul că legea 455/2001 cu privire la semnătura electronică nu este corelată cu prevederile EIDAS, directiva UE 2015/2366 privind serviciile de plată din cadrul pieţei interne care nu reflectă evoluţia actuală a tehnologiei cu efect de încetinire a proceselor de transformare digitală - digitalizarea instrumentelor de debit care necesită adaptarea legislaţiei aferente la noile realităţi tehnologice.

• Zoltan Nagy-Bege, ANRE: "Sper că supraimpozitarea producătorilor de energie electrică nu va fi prelungită şi nu va influenţa apetitul investiţional"

Proiectele în domeniul energiei regenerabile au reapărut în România, după o pauză forţată de aproape cinci ani, a afirmat, ieri, Zoltan Nagy Bege, vicepreşedinte al ANRE, care a adăugat că speră ca acest interes să nu fie influenţat de ultima măsură privind supraimpozitarea producătorilor de energie electrică şi ca măsura să fie doar pe cinci luni.

"Vedem unele semnale pozitive şi în România. Au reapărut proiecte în domeniul energiei regenerabile. După o pauză forţată de aproximativ cinci ani, iată că avem speranţe să se construiască în viitorul apropiat chiar mii de MW de noi capacităţi de producţie(...) Sper ca acest interes şi entuziasm să nu fie influenţat de ultima măsură luată de Parlament prin care producătorii de energie electrică electrică sunt supraimpozitaţi pentru veniturile realizate peste 450 lei/MWh. Sper să se înţeleagă faptul că este o măsură luată doar pe cinci luni, sper că într-adevăr va fi doar pe 5 luni şi nu va fi prelungită şi nu va influenţa apetitul investiţional în acest domeniu", a spus Nagy-Bege.

Conform Legii 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022 venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul mediu lunar de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%

Nagy-Bege a mai spus şi că plafonarea preţurilor a desfiinţat concurenţa în piaţa cu amănuntul de energie electrică şi gaze naturale: "Este un lucru grav care chiar dacă se aplică doar pentru cinci luni este posibil să influenţeze pentru o perioadă mult mai lungă pieţele de energie electrică şi gaze naturale şi poate intră şi în atenţia Consiliului Concurenţei să analizeze şi aceste efecte din piaţă ale acestei măsuri. () Mă aştept ca măcar odată cu venirea primăverii să se calmeze aceste pieţe de energie, dar nu mă mai aştept să vedem preţuri la nivelul anului 2020 dar nici măcar la nivelul anului 2019, fapt care în continuare ar trebui să ne ţină puţin în corzi şi să ne stimuleze să căutăm soluţii viabile la această criză. Este evident că, de exemplu, piaţa de gaze naturale s-a schimbat mult în decursul acestui an şi poate este un moment prielnic să luăm într-un final o decizie cu privire la gazele din Marea Neagră, care are un potenţial considerabil şi în privinţa producţiei de energie eoliană offshore şi mulţi investitori se uită la noi aşteptând un semnal şi o legislaţie primară care să dea semnalul pentru aceste noi investiţii".

• Vlad Stoica, preşedintele ANCOM: "Licitaţia 5G - posibil să fie organizată în trimestrul al treilea din 2022"

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) poate organiza licitaţia pentru spectrul 5G în aproximativ 4-5 luni de la promulgarea Codului Comunicaţiilor, care a trecut de Camera Deputaţilor şi va intra în dezbatere la Senat săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare, a declarat preşedintele ANCOM, Vlad Stoica: "Cred că această licitaţie 5G ne va da ocazia să dezvoltăm o infrastructură mult mai bună, astfel încât transferul de date să se facă la o viteză cât mai mare. Depindem foarte mult de trecerea Codului Comunicaţiilor de Parlament. Până la ora aceasta, a trecut de Camera Deputaţilor, în prezent se află la Senat şi din câte am înţeles eu va intra în dezbatere chiar săptămâna aceasta, dacă nu săptămâna viitoare. Noi, ANCOM, putem să organizăm licitaţia pentru spectrul 5G în aproximativ 4-5 luni de la promulgarea Codului Comunicaţiilor. Noi apreciem fezabil în trimestrul al treilea al anului viitor, poate dacă avem noroc şi mai repede".

Preşedintele ANCOM a precizat, răspunzând unei întrebări, că în viitorul apropiat se impun categoric reglementări sau investiţii suplimentare pe infrastructura telecom pentru a ţine pasul cu digitalizarea: "Investiţiile suplimentare vor fi determinate şi de apariţia legii 5G şi de Codul Comunicaţiilor cât şi de nevoia operatorilor de investi în zona de infrastructură astfel încât viteza de transfer de date să fie cât mai mare. Vor fi investiţii şi, de asemenea, vorbind de riscurile care apar odată cu dezvoltarea tehnologică, va fi nevoie şi de nişte reglementări, dar acestea trebuie făcute alături cu operatorii, cu cetăţenii, cu celelalte instituţii ale statului într-un dialog chiar transparent, astfel încât să oferim predictibilitate".

• Iulian Stanciu, preşedintele executiv EMAG: "Speranţele privind accelerarea digitalizării în România sunt foarte mari"

Speranţele privind accelerarea digitalizării în România sunt foarte mari, atât din perspectiva accelerării datorată pandemiei, cât şi având în vedere PNRR şi focusul pus pe digitalizare din acest program de reforme, a afirmat Iulian Stanciu, preşedintele executiv al retailerului online eMag. Acesta a arătat că România are mult loc să crească în ceea ce priveşte digitalizarea şi adopţia de soluţii digitale: "Speranţele privind accelerarea digitalizării în România sunt foarte mari, atât din perspectiva accelerării dată de pandemie cât şi având în vedere PNRR şi focusul pus pe digitalizare în PNRR. M-as uita aici la un indicator care măsoară infrastructura digitală a unei ţări, construit de către Comisia Europeană: partea plină a paharului este că suntem pe locul 27 din 27 în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că avem foarte mult loc de crescut. Acest index, DESI, are patru componente: conectivitate, utilizarea tehnologiei de către companii, serviciile publice digitale şi competenţele digitale ale populaţiei. Avem aici câteva aspecte pozitive şi câteva care ar putea fi îmbunătăţite: doar 16% dintre români accesează serviciile de e-guvernare faţă de media UE de 64%, doar 30% dintre români au aptitudini digitale de bază faţă de media UE de 56% - numărul celor care au făcut cumpărături online este la 38% faţă de media UE de 65%. Aş demonta chiar şi un mit - că noi suntem o ţară cu foarte mulţi specialişti IT: conform DESI, la specialişti IT raportat la total angajaţi în economie suntem pe ultimul loc cu 2,4%, doar Grecia este în spatele nostru. În schimb, avem câteva aspecte la care stăm bine: IMM-uri care vând online, suntem la 17%, similar cu media UE şi în creştere rapidă în ultimii ani, femei în IT la 26%, peste media UE, suntem locul 10 în privinţa conectivităţii iar indicatorul de acoperire a reţelelor de foarte mare capacitate fixă la 76% este mult peste media UE de 59%. Decalajul digital dintre zonele urbane şi cele rurare în privinţa acoperirii a scăzut după o creştere la o acoperire de 56% a zonelor rurale".

Potrivit lui Iulian Stanciu, prin digitalizare România are şansa să facă un pas mare înainte şi să treacă la o economie cu valoare adăugată mult mai mare.

• Oana Romano, economist-şef Consiliul Concurenţei: "Raportul pune accent pe ideea de reconstrucţie şi transformare"

Raportul anual al Consiliului Concurenţei pune accentul pe ideea de reconstrucţie şi transformare, în condiţiile în care în prezent există premizele unor demersuri motivate de obiective cu bătaie mai lungă, iar principalele destinaţii de acţiune din PNRR ţin de digitalizare şi economia verde, a declarat Oana Romano, economistul şef al Consiliului Concurenţei.

Aceasta a detaliat: "Am ales să punem accentul în raport pe ideea de reconstrucţie, de transformare, pentru că lucrurile s-au mai aşezat iar ceaţa aceea densă de anul trecut s-a mai limpezit. Există acum premizele unor demersuri motivate de obiective cu bătaie mai lungă iar dacă ne uităm la destinaţia fondurilor europene de pildă vedem că principalele direcţii de acţiune ţin de digitalizare şi de transformarea verde. (...) Raportul de anul acesta cuprinde 8 capitole: primele 4 vizează o analiză cadru, o perspectivă preponderent macro a perspectivelor recente, contextul economic global, evoluţia la nivel naţional, evaluarea măsurii în care diferitele sectoare economice şi-au revenit după şocul iniţial, partea de dinamică a preţurilor şi perspectiva asupra concurenţei pe care ne-o oferă indicele agregat de presiune concurenţială pe care îl determinăm în fiecare an pentru un set de industrii. Ce vedem: o revenire susţinută a economiei, la nivel global, dar un parcurs neuniform al statelor, un avans mai mare în cazul statelor care au avut intervenţii de dimensiuni mai mari dar şi unele efecte secundare care antrenează la rândul lor provocări suplimentare: de pildă acumulările record de datorie publică în unele state. În România, parcursul a fost unul foarte bun în ceea ce priveşte evoluţia produsului intern brut. Trimestrul doi din anul acesta a marcat revenirea după şocul generat de izbucnirea pandemiei, iar creşterea aşteptată pentru întregul an este undeva la 7%. Dacă ne uităm însă pe domenii vedem un traseu diferit: o revenire mai rapidă în industrie şi în zona de comerţ, dar o recuperare mult mai greoaie în zona de servicii".

În ceea ce priveşte preţurile de consum, potrivit economistului Consiliului Concurenţei, ele au urmat un traseu ascendent anul acesta, inflaţia ajungând la 8% luna trecută.

"Creşterile de preţuri se manifestă în principal pe zona de produse nealimentare, respectiv gaze, energie şi combustibili, dar schimbări importante apar şi pe celelalte paliere ale coşului de consum în condiţiile în care creşterile de costuri cu care întreprinderile se confruntă în această perioadă, pe zona de materii prime, transport şi energie, se reflectă în preţurile finale suportate de consumatori. În ceea ce priveşte indicele agregat de presiune concurenţială, clasamentul industriilor este în linii mari similar celui din anii precedenţi: serviciile de consultanţă, IT şi comerţul de îmbrăcăminte şi încălţăminte se menţin în topul clasamentului. La polul opus vedem domenii precum producţia şi comercializarea cimentului sau serviciile notariale. Schimbări apar mai degrabă în zona de mijloc, fie datorită unor modificări structurale, fie pe fondul sensibilităţii factorilor pe care noi îi analizăm la evoluţiile economice sau la alte evenimente specifice. Ca exemple vedem schimbări pe partea de ţigarete unde apar produse substituibile, în zona de bitum, energie electrică, gaze şi ne aşteptăm bineînţeles la schimbări importante ale indicelui şi pe zona de RCA", a detaliat Oana Romano.

Aceasta a adăugat: "Mergând la următoarele trei capitole, ajungem în zona mai aplecată spre sectoare. Anticipam încă de anul trecut schimbări în felul în care pieţele se vor reaşeza după şocul puternic al pandemiei şi vorbeam atunci despre rolul important al digitalizării în acest proces. Asta duce spre tema principală a raportului de anul acesta: digitalizarea în sens larg. Deşi cel mai frecvent este adusă în discuţie componenta de comerţ electronic, digitalizarea este un fenomen mult mai amplu: ea presupune transformări la nivel de structură, procese, forţă de muncă, bineînţeles cultură organizaţională şi asta în mai toate domeniile din economie, este drept într-o mai mică sau mai mare măsură pentru că unele domenii sunt înclinate în mod natural mai mult către digitalizare decât către altele".