Recomandările OECD: Consolidaţi sistemul de pensii private şi eliminaţi excepţiile de la Pilonul II

Săptămâna aceasta este deosebit de importantă pentru politicile economice ale României pe termen mediu şi lung, dat fiind prezenţa delegaţiei OECD în România, spun reprezentanţii APAPR într-un comunicat.

O delegaţie a OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica - sau "grupul ţărilor dezvoltate", cum mai este cunoscută) se află la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române pe marginea candidaturii deja în stadiu avansat a ţării noastre de a adera la organizaţie, amintesc reprezentanţii Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Potrivit acestora, punctul central al dezbaterilor este raportul de 150 de pagini realizat de experţii OECD privind economia României, publicat marţi, care conţine o serie de recomandări de reforme şi politici.

În ce priveşte recomandările OECD în zona sistemului de pensii private, asociaţia punctează că "în absolut toate cele 38 de state membre ale OECD funcţionează sisteme de pensii private bazate pe acumulare şi capitalizare, aşa cum este şi cel introdus de România în 2007, la recomandarea Băncii Mondiale şi Uniunii Europene".

De altfel, pensiile private reprezintă una dintre politicile-cheie unde OECD are expertiză uriaşă, pe care o împărtăşeşte membrilor săi prin trei rapoarte periodice importante: Pensions at a Glance, Pension Markets in Focus, Pensions Outlook, dar şi o mulţime de alte studii şi articole de analiză. În cele 38 de state membre OECD, fondurile de pensii private însumau la finele anului 2022 un total de 51 de trilioane de dolari americani (51 de mii de miliarde de dolari), adică de peste două mii de ori mai mult decât în România.

Contrar părerilor că pensiile private ar fi ceva exotic sau neobişnuit, care ar exista doar în Romania sau state marginale pe scena globală, o simplă analiză legislativă şi a rapoartelor de specialitate emise de OECD arata că nu mai puţin de 22 dintre cele 38 de state membre OECD au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii ("cu înrolare automată").

Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia. Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă. În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii. În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (ex: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale, etc.). Cum spuneam, în toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private pe baze voluntare.

Este nevoie de politici de consolidare a pensiilor private

Care e, deci, mesajul central al experţilor OECD pentru sistemul de pensii private din România? "Îmbătrânirea populaţiei României va continua şi în următorul deceniu, majorând numărul pensionarilor în timp ce populaţia activă, care contribuie, se va reduce. Menţinerea viabilităţii sistemului de pensii presupune ca românii să contribuie mai mult pentru propria pensie. (...) Politici de consolidare a pensiilor private sunt de natură să stimuleze economisirea pentru pensie. Introduse abia în 2007 cu o cotă mică de contribuţie, fondurile de pensii private rămân mici în România. În 2021, activele acestora valorau circa 8% din PIB, sub media statelor OECD, de 105% din PIB", arată raportul OECD publicat ieri.

Experţii OECD continuă: "Cota de contribuţie la pensiile private va creşte cu un procent, până la 4,75% în 2024. Excepţiile de la sistemul pensiilor private obligatorii ar trebui eliminate. Creşterea Pilonului II de pensii a fost subminată de politici care au exclus salariaţi din anumite sectoare (IT, construcţii şi agricultură) de la obligaţia acestei contribuţii. Astfel de excepţii sunt contrare scopului de a avea un sistem de pensii private solid şi stabil. (...) De asemenea, aceste excepţii reduc pensiile viitoare ale acestor lucrători şi le cresc riscul de sărăcie la vârsta pensionării. O altă consecinţă este încetinirea creşterii sistemului de pensii private, care completează pensia de stat şi diversifică sursele de venit la vârsta retragerii din activitate."

După cum este binecunoscut, în prezent aproape un milion de salariaţi sunt exceptaţi de la obligaţia de a contributi la Pilonul II până în 2028: cei din construcţii (începând din 2019), cei din agricultură şi industria alimentară (începând din 2022) şi cei din IT (începând din 2023-2024). Despre ce efecte are această excepţie s-au pronunţat nu doar specialiştii OECD, ci şi experţi locali: Popa (BNR): IT-iştii care au contribuţia la Pilonul II oprită 5 ani vor avea o pensie privată mai mică cu 17%. De altfel, în primul trimestru din 2025, Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României prevede un jalon pentru "eliminarea excepţiilor fiscale din sectorul construcţiilor" - între timp, acestora li s-au adăugat şi sectorul agricol şi IT-iştii - astfel că, împreună cu recomandarea venită de la OECD, Guvernul viitor va avea toate motivele să reviziteze dpdv legislativ aceste excepţii şi să consolideze Pilonul II.

Secţiunea de pensii private din raportul OECD despre România concluzionează: autorităţile "ar trebui să majoreze cota de contribuţie la fondurile de pensii private, aşa cum era planificat, pe măsură ce reformele recente reduc dezechilibrele din sistemul public de pensii". Cu alte cuvinte, după reforma aplicată în 2023 sistemului de pensii de stat, care va stabiliza, pe termen mediu, situaţia financiară a Pilonului I public, autorităţile ar trebui să se concentreze pe creşterea cotei de contribuţie virate către Pilonul II "aşa cum era planificat", adică la 6% din veniturile brute ale participanţilor, conform prevederilor iniţiale din Legea 411/2004 care guvernează Pilonul II.

La final, o concluzie personală: pe lângă PNRR-ul aplicat în parteneriat cu Comisia Europeană, sistemul de pensii private din România capătă, prin candidatura avansată a ţării noastre la OECD, o nouă puternică ancoră de stabilitate, menită să încurajeze autorităţile de la Bucureşti să elaboreze politici publice în direcţia corectă, bazată pe cele mai bune practici europene şi internaţionale în materie.