Reforma sistemului european de azil se va discuta în Parlamentul European

Reforma sistemului european de azil urmează să depăşească astăzi o etapă-cheie, Comisia de libertăţi civile şi afaceri interne a Parlamentului European (LIBE) urmând să supună la vot mai multe texte importante, în special cu privire la solidaritatea între statele membre în privinţa primirii migranţilor, informează France Presse, conform Agerpres.

Chestiunea migraţiei a revenit pe agenda europeană, numărul cererilor de azil fiind în creştere în Uniunea Europeană. În plus, constant au loc tragedii în care îşi pierd viaţa migranţi care încearcă să traverseze Mediterana în ambarcaţiuni improprii.

Comisia Europeană a prezentat în septembrie 2020 un "Pact privind migraţia şi azilul" menit să garanteze o repartizare mai echilibrată a solicitanţilor de azil în interiorul UE, o nouă încercare de reformă după eşecul cotelor obligatorii decise după criza refugiaţilor din 2015-2016.

''Regulile actuale nu sunt clare şi dispozitivul nu este eficace, Pactul doreşte să răspundă acestor provocări'', subliniază eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportoare pentru unul dintre textele ce vor fi supuse votului în LIBE.

Aceste voturi urmează să deschidă calea negocierilor cu statele membre, care nu vor fi ''deloc simple'', recunoaşte Keller. Ea recunoaşte că obiectivul comun este de a ajunge la un acord final înainte de februarie 2024.

''Ne aflăm în faţa unei alegeri: fie UE merge către un impas în domeniul politicii privind migraţia, fie facem eforturi pentru a găsi soluţii constructive şi comune'', pledează eurodeputatul suedez Tomas Tobe (PPE), raportor pentru un alt text.

În virtutea regulilor actuale (regulamentul Dublin), ţara în general responsabilă cu tratarea unei cereri de azil este cea prin care un migrant a sosit în UE, ceea ce face ca ţări precum Malta, Italia, Grecia sau Spania să suporte o sarcină pe care ele o consideră exagerat de mare.

Propunerea de reformă doreşte să consolideze criteriul prezenţei unui membru al familiei unui solicitant de azil într-un stat membru, extinde noţiunea de legătură familială şi introduce un nou criteriu conform căruia ţara europeană care a emis o diplomă este responsabilă de procesarea cererii de azil a titularului său.

Este prevăzut un mecanism de solidaritate faţă de statele membre confruntate cu o presiune reprezentată de migraţie, în special debarcări de migranţi după o operaţiune de salvare pe mare.

''Relocările constituie principala contribuţie la scăderea presiunii migraţiei. Totuşi, statele membre îşi pot de asemenea aduce contribuţia prin măsuri'' de ordin financiar, material sau uman, a explicat Tomas Tobe, care a invocat ''o combinaţie bine echilibrată, care oferă solidaritate şi flexibilitate în egală măsură''.

Un alt text din pachetul legislativ privind migraţia şi azilul prevede proceduri accelerate la frontiere pentru cetăţenii ţărilor considerate sigure şi având statistic şanse mai mici de a obţine un statut de protecţie în Uniunea Europeană.

În 2022, peste 880.000 de prime cereri de azil - în creştere cu 64% faţă de anul precedent - au fost depuse în UE, în principal de către sirieni, afgani, venezueleni şi turci, mai ales în Germania, Franţa, Spania şi Austria, potrivit datelor Eurostat.