Retragerea în trecut

Ce se petrece la Moscova? Dacă este vorba despre evenimentele ultimelor zile, foarte probabil nu vom şti niciodată adevărul. Ceea ce se vehiculează în spaţiul public de către autorităţile regimului putinian este doar un scîrbos sos de minciuni şi improvizaţii pseudo-logice menite să arate că Putin e călare pe situaţie că, în cele din urmă, "instituţiile şi organele" s-au trezit şi veghează neabătut la siguranţa cetăţeanului. Măcar acum, după ce tragedia s-a consumat cu preţul a sute de victime. Bonus obligatoriu, ruşii trebuie bine îmbibaţi cu ideea că Ucraina este nu doar vecinul bicisnic şi răuvoitor, ci "Inamicul Absolut şi Etern" împotriva căruia Rusia are nu doar motivele, ci datoria să abată un nimicitor "război sfînt". Uitaţi de "operaţiunea specială", e nevoie de un cataclism în toată regula, menit să pună capăt o dată pentru totdeauna pericolelor de moarte care vin spre Rusia din acea parte a lumii. Chiar şi cu preţul unui război total, de lungă durată, cu preţul sacrificiilor masive din partea ruşilor. Iar, dacă asta va cere raderea de pe faţa pămîntului a tot ceea ce înseamnă Ucraina, oameni, oraşe, sate, infrastructuri, istorie, biserici şi morminte, atunci, fie! Peşcov ştia ceva şi limba lui de lemn a luat-o cu cîteva zile înaintea masacrului. Pe de altă parte, ceea ce răsuflă public pe sub uşile de cancelarii ale Europei ori din America reprezintă doar speculaţie de doi bani menită să retrezească în mintea oamenilor demonii unui alt război, aşa zisul război global împotriva terorismului. Citesc undeva: "Ambasada americană la Moscova a avertizat cu privire la pericolul unui atac terorist iminent încă de la începutul lunii martie"!!! Dacă ştia, cine, ce şi cum, de ce nu scoate măcar acum tot adevărul la iveală?! De ce nu aflăm din surse atît de bine informate, dacă de la ruşi nu este nici o speranţă, cine a comandat, a pregătit şi executat aşa zisa acţiune teroristă? În fapt, doar un masacru deşănţat, fără noimă, obscen şi primitiv. A...mi-adusei aminte...nu ne pot spune pentru ca să nu-şi trădeze sursele, mijloacele şi modul de operare care au permis obţinerea informaţiilor primare şi ulterior asamblarea atît de preţioaselor nestemate de intelligence!!! Waw..! Cealaltă cale prin care putem încerca să ajungem la ceva ce seamănă un pic mai mult cu adevărul şi mai puţin cu propaganda chioară este să căutăm răspunsuri bine întemeiate la întrebarea: Cine are de cîştigat de pe urma acţiunii respective? Putin, aparent, nu! Acţiunea de la Moscova a transformat în zdrenţe mantaua preferată purtată majestuos pe umeri de "marele conducător", aceea de ţar atotputernic, atotştiutor şi atotprotector al Mamei Rusia şi a supuşilor săi. Zilele din urmă "Împăratul" a umblat gol! O lovitură sub centură, din care nu e uşor să îţi revii! Dar, dacă acesta este doar preţul pentru a înlesni adevărata manevră, cea de trecere a regimului putinian de la faza de "dictatură democratică" (sic!) la cea de Dictatură Absolută. O trecere care trebuia forţată imediat după alegerile "pline de succes", tocmai pentru a folosi şi acest reziduu de legitimitate. O trecere obligatorie, faţă cu rateurile economice, militare şi politice ale regimului şi, mai ales, faţă cu creşterea nemulţumirii generale, cu tendinţele centrifuge semnalate clar atît în rîndul populaţiei, cît şi în cercurile intime ale puterii. Pămîntul fuge de sub picioare? Să punem, deci, biciul pe ei! Nu cel de alint care doar arde şi ustură, ci acela cu bumbi mari de plumb, care rupe carnea de pe os! Ca orice "revoluţie" şi cea a lui Putin are de trecut, obligatoriu, prin faza "regimului terorii". Robespierre, ca să nu mai căutaţi prea mult prin memorie! O fază menită nu să dinamizeze revoluţia, nici să o aducă mai aproape de ţelurile ei declarate, ci doar să încheie violent, prin eliminare fizică, socotelile clicii care deţine puterea cu rivalii şi competitorii de la vîrful puterii. O mereu inevitabilă noapte a cuţitelor lungi, ca să ne referim şi la "revoluţia naţional-socialistă" a lui Hitler.

Dincolo de evenimentele zilei, întrebarea cu care am plecat la drum, "ce se petrece la Moscova?", se deschide spre orizonturi încă şi mai întunecate. Putin şi regimul lui, urmate de o importantă parte a populaţiei, de frică, din inerţie sau oportunism, au angajat un uriaş efort menit să retragă Rusia din faţa istoriei. Noii edecari de pe Volga nu mai trag corabia spre orizonturile viitorului, ale unei atît de întîrziate şi dificile modernităţi, ca în vremea şi în tuşele tabloului lui Repin, ci spre tenebrele trecutului. Un trecut inamovibil, dar sigur, în care tiranul de la Kremlin poate să îşi satisfacă orgoliul de a spune că a biruit asupra viitorului. L-a înlănţuit pentru vecie la porţile Moscovei, pentru binele şi preamărirea împărăţiei sale. Supuşii suferă? Nu au decît! Pentru asta s-au născut ei pe lume, supuşi, ca să facă voia şi mărirea Ţarului, nu să se bucure de vreun bine!