Reveal Marketing Research: 6 din 10 români admit că deciziile de consum le sunt influenţate de părerile celor apropiaţi

Reveal Marketing Research şi-a propus să descopere în cel mai recent studiu de piaţă cum se raportează românii la relaţiile cu apropiaţii, care este rolul acestora în modelarea diferitelor aspecte ale vieţii şi dezvoltării unui individ şi felul în care relaţiile interpersonale influenţează comportamentele şi modelele de consum din viaţa de zi cu zi.

Principalele activităţi de timp liber ale românilor sunt plimbările în parc (66%), cumpărăturile (63%), mersul în vizită (55%) şi ieşirile în oraş în locaţii Horeca (40%)

4 din 10 români resimt în prezent schimbări ale comportamentelor şi obiceiurilor lor sociale, pe care le atribuie perioadei Covid-19

6 din 10 români admit că deciziile de consum şi cumpărare le sunt influenţate de părerile celor apropiaţi

Despre importanţa relaţiilor cu apropiaţii şi principalele activităţi de timp liber ale românilor

Relaţiile cu apropiaţii echilibrează o paletă variată de nevoi din viaţa individului, contribuind în mare măsură la bunăstarea fizică şi emoţională. Conform datelor studiului Reveal Marketing Research constatăm că principalele sentimente pe care românii le asociază cu apropiaţii din vieţile lor sunt iubire (61%), respect (57%), bucurie (56%) şi siguranţă (50%).

Ca tendinţă generală, generaţia Z (18-24 ani) asociază în mai mare măsură sentimentele de inspiraţie (30% vs. 21% total eşantion) şi de presiune (15% vs. 9% total eşantion) când se raportează la relaţiile cu apropiaţii, aceştia fiind într-o etapă activă de căutare şi dezvoltare a identităţii personale.

Una dintre principalele caracteristici ale omului e aceea de a fi o fiinţă socială, acesta desfăşurându-şi multe dintre activităţi alături de alţi oameni. Dacă ne referim la timpul liber al românilor, acesta este petrecut de obicei în compania apropiaţilor (62%), în special în cazul tinerilor între 25-34 ani (70%), în timp ce 26% declară că petrec timpul liber în egală măsură singuri şi în compania celorlalţi, iar 12% mai degrabă singuri. De asemenea, după cum am observat din relatările respondenţilor multe dintre aceste interacţiuni sociale implică adesea activităţi de consum în comun.

Aşadar, plimbările în parc (66%), preferate în special de femei (72% vs. 61% bărbaţi), cumpăraturile (63%), mersul în vizită (55%) şi ieşitul în oraş la terase, restaurante, cafenele etc. (40%) sunt principalele modalităţi de petrecere a timpului liber în afara casei. Alte activităţi, menţionate în mai mică măsură, sunt mersul la cinema (26%) sau activităţile sportive/ mersul la sală (23%).

Când ies în oraş, cei mai mulţi dintre români aleg să mănânce pizza (61%) şi să bea băuturi răcoritoare sau non-alcoolice (58%)

Urmărind obiceiurile de consum ale românilor atunci când ies în oraş (terasă, restaurant etc.), observăm că, băuturile reprezintă principala categorie de produse consumată, ieşitul în oraş fiind asociat în principal cu ideea de socializare, relaxare, de a sta la un "pahar de vorbă".

Îndreptându-ne atenţia către procente, băuturile răcoritoare sau non-alcoolice sunt preferate de 58% dintre români, acestea fiind urmate de cafea (55%) şi de băuturile alcoolice (45%), cele din urmă fiind preferate într-o măsură semnificativ mai mare de bărbaţi (56% vs. 35% femei). Dacă ne referim la mâncare, pizza este preferata românilor (61%), urmată de mâncarea gătită tradiţională sau internaţională (41%), fast food (39%) şi desert (39%).

În spatele acestor alegeri stau trei motivaţii principale, cei mai mulţi alegând ce să consume din impuls/ poftă (28%), din obişnuinţă/ gusturi preferate (27%) sau din dorinţa de a experimenta/ de a încerca ceva nou (25%). Observăm tendinţe diferite, femeile comandă mai degrabă din impuls/ poftă (34% vs. 22% bărbaţii), persoanele mature peste 55 ani preferă gusturile preferate/ cu care sunt obişnuiţi (32% vs. 27% total eşantion), iar persoanele cu veniturile cele mai mari (peste 4500 RON) sunt cele mai deschise în a încerca gusturi noi (35% vs. 25%).

Mai mult decât atât, 2 din 10 români declară că aleg ce să consume în funcţie de ceea ce consumă cei cu care sunt în oraş, bărbaţii fiind mai predispuşi să fie influenţaţi de alegerile şi părerile celorlalţi (23% vs. 14% în cazul femeilor).

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: "Rezultatele studiului relevă în primul rând o puternică componentă emoţională asociată ieşitului în diferite locaţii Horeca, consumul de diferite mâncăruri sau băuturi realizându-se de obicei într-un cadru social, împreună cu alte persoane. Fie că vorbim despre răsfăţul simţurilor, plăcerea gusturilor preferate sau despre satisfacerea unor nevoi mai degrabă funcţionale, cum ar fi potolirea foamei sau setei într-un anumit moment al zilei, ieşirile în oraş sunt în principal despre confortul şi bunăstarea momentelor petrecute cu ceilalţi şi o ocazie perfectă de conectare cu aceştia."

Mersul în vizită - o dovadă incontestabilă a importanţei pe care românii o acordă persoanelor care contează cu adevărat în vieţile lor

Dacă ne referim la activităţile preferate atunci când timpul liber este petrecut acasă, în topul preferinţelor regăsim treburile casnice (65%) - în special în cazul femeilor (72% vs. 57%), vizionarea de filme/ seriale (62%) şi petrecerea timpului pe site-urile de socializare (60%). Alte tendinţe sunt reprezentate de faptul că femeile investesc semnificativ mai mult timp decât bărbaţii în ritualuri de îngrijire personală acasă (46% vs. 27%), în timp ce bărbaţii se informează în mai mare măsură despre subiectele de interes (52% vs. 44% femei).

Conform rezultatelor studiului Reveal Marketing Research, mersul în vizită este una dintre principalele activităţi preferate de români în timpul liber (55%). În cadrul acestor vizite, românii obişnuiesc de cele mai multe ori să socializeze, să poarte conversaţii (78%), să pregătească masa (57%) şi să consume diferite băuturi alcoolice sau non-alcoolice (45%).

Mersul în vizită are o semnificaţie profundă, mai ales în contextul relaţiilor cu apropiaţii, întrucât actul de a vizita fizic pe cineva demonstrează legătura puternică dintre indivizi şi dorinţa acestora de a "valoriza relaţia", investind timp şi share-uind unul dintre cele mai personale spaţii - propria casă. Aşa cum o demonstrează şi datele, aceste vizite reprezintă oportunitatea perfectă de a socializa cu cei dragi într-un mediu confortabil şi familiar, iar în general, mersul în vizită este despre conexiuni interpersonale puternice şi de durată.

Aruncând o privire la categoriile de vârstă, observăm că tinerii între 18-24 ani obişnuiesc în mai mare măsură să se joace diverse jocuri de societate sau jocuri video (35% vs. 24% total eşantion), în timp ce tinerii între 25-34 ani preferă mai degrabă să asculte muzică (51% vs. 39% total eşantion) sau să comande mâncare online (31% vs. 25% total eşantion).

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: "Era de aşteptat să existe o redefinire a obiceiurilor de consum în contextul Covid-19 şi ca o parte dintre aceste comportamente să rămână integrate în rutina din prezent a indivizilor. Acesta este şi cazul serviciilor de tip "food delivery" care acum se bucură de o mai mare deschidere din partea consumatorilor. Potrivit datelor, tinerii între 25-34 ani sunt cei care se diferenţiază printr-o frecvenţă de utilizare mai mare comparativ cu restul segmentelor de vârstă, aceştia reprezentând una dintre principalele categorii de consum în societatea modernă, în special dacă ne referim la activităţi de divertisment şi relaxare."

4 din 10 români resimt în prezent schimbări ale comportamentelor şi obiceiurilor lor sociale, pe care le atribuie perioadei Covid-19

57% dintre români declară că obiceiurile şi activităţile lor au revenit în totalitate la vechea normalitate de dinainte de pandemie. O treime dintre români (33%) declară că observă schimbări ale obiceiurilor şi rutinei lor, în special tinerii între 18-34 ani (42%), în timp ce pentru 7% pandemia a schimbat în mare măsură obiceiurile de consum.

Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanţă şi a determinat o reevaluare a modalităţilor de petrecere a timpul liber (ex. hobby-uri pentru acasă, socializarea virtuală, cumpărături online etc.), iar aceste schimbări ce au adus atât oportunităţi, cât şi provocări, subliniază nevoia de flexibilitate, adaptabilitate şi focusul pe activităţi de relaxare noi ce au ca scop creşterea bunăstării personale.

Comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei, în prezent, românii petrec mai mult timp acasă (26%), cumpără mai puţine haine (20%), gătesc mai des acasă (18%) şi sunt mai preocupaţi de sănătate - sport, mişcare, dietă mai sănătoasă (13%).

Alte schimbări menţionate sunt frecvenţă mai mare a comenzilor online (11%), vizite mai dese la apropiaţi (11%), stabilirea unor relaţii mai strânse cu cei dragi (11%), diversitatea activităţilor de recreere pentru a recupera timpul din pandemie (10%) şi incidenţa crescută a apelurilor video (10%).

6 din 10 români admit că deciziile de consum şi cumpărare le sunt influenţate de părerile celor apropiaţi

58% dintre români consideră că sunt influenţaţi de apropiaţii lor atunci când hotărăsc cum, când şi de unde cumpără diferite produse, mărci sau servicii, în timp ce 42% declară că au preferinţe clar stabilite şi că ceilalţi îi pot influenţa în foarte mică măsură. De remarcat faptul că reprezentanţii generaţiei Z (18-24 ani) sunt cei care consieră în mai mare măsură că alegerile le sunt influenţate de ceilalţi (83%).

Dacă ne referim la categoriile de produse şi servicii, grupul de egali are cea mai mare influenţă în ceea ce priveşte alegerea călătoriilor/ modalitatea de petrecere a concediilor (42%) şi în alegerea alimentelor şi băuturilor (33%).

În funcţie de gen, observăm că bărbaţii sunt mai uşor influenţabili comparativ cu femeile, când vine vorba de îmbrăcăminte şi încălţăminte (34% vs. 24% femei), mâncare şi băutură (38% vs. 30% femei) sau mobilă şi decoraţiuni (34% vs. 25% femei).

O altă tendinţă este reprezentată de faptul că cei cu veniturile cele mai mari (peste 4500 RON) se declară cei mai influenţaţi de apropiaţi în alegerile lor de zi cu zi, deoarece posibilităţile lor financiare le permite un consum mai mare, iar indivizii îşi pot ajusta, conştient sau inconştient, diferite alegeri pentru a se alinia cu preferinţele şi dorinţele celor apropiaţi lor.

Cine sunt persoanele apropiate în care au cea mai mare încredere românii?

Cei mai mulţi dintre români au cea mai mare încredere în părinţi (74%), partenerul de viaţă (73%), copii (63%), prieteni apropiaţi (58%) şi naşi (46%). La polul opus, observăm că scorurile cele mai mici au fost înregistrate de colegii de serviciu (35%), cunoştinţe (30%) şi vecini (28%).

Părerea celor apropiaţi influenţează în mare şi foarte mare măsură deciziile românilor atunci când se hotărăsc să îşi cumpere o casă (44%), când iau decizii majore pentru viaţa lor (43%) - în special în cazul tinerilor cu vârste între 18-24 ani (54%) sau când stabilesc ce destinaţii să aleagă pentru vacanţe (42%). Pe de altă parte, felul în care aleg să se îmbrace este cel mai puţin influenţat aspect de către părerile celorlalţi (33%).