Reporter: Aţi lansat proiectul "România - Nod Energetic European". În ce constă acest proiect?
Mihai Macsim: Cu 5-6 ani în urmă, CCIRR în parteneriat cu Institutul de Economie Naţională din cadrul Academiei Române a analizat şi evaluat perspectiva dezvoltării relaţiilor economice cu Federaţia Rusă. O componentă importantă a acestei relaţii este importul de energopurtători. Noile reglementări ale UE în acest domeniu stipulează, printre altele, şi obligativitatea accesării ţărilor UE la magistralele de transport gaze şi petrol pentru export. O simplă analiză a hărţii Româ-niei cu poziţionarea ei pe harta Europei duce la concluzia că suntem în calea fluxului de energie din toate direcţiile şi care, paradoxal, ocolesc România (motivele le ştim cu toţii). Or, propunerile venite din partea producătorilor de gaze naturale din ţările ex-sovietice de a construi căi de transport spre UE/Balcani, de cooperare în structuri specifice cum sunt depozitele, sistemele de interconectare-dispecerizare, dar mai ales existenţa unor specialişti în acest domeniu în Româ-nia ne-au determinat să iniţiem un proiect care să răspundă cererii. Denumirea de Nod Energetic a circulat de mult timp în dezbaterile pe această temă - de peste zece ani - şi a fost citată în Strategia Energetică a României. În principal, proiectul nostru propune coagularea intereselor în acest domeniu din ţară şi din afara ei în implementarea unor componente cu capital privat în Româ-nia, cum ar fi căi de transport pentru hidrocarburi în tranzit, intrare/ieşire, generarea de energie finită prin termocentrale cu combustibili fosili, nucleari, generatoare de energie electrică folosind sursele primare existente pe teritoriul României, cum sunt apa, vântul, soarele, reabilitarea unor CET-uri din marile oraşe şi platforme industriale, sisteme de stocare a energiei primare, dar şi surse tampon pentru energia produsă din surse aleatorii care să permită conectarea acestora la sistemul naţional şi European de transport-distribuţie.
Reporter: Ce ţări şi companii sunt implicate în dezvoltarea proiectului?
Mihai Macsim: În implementarea acestui proiect şi-au arătat interesul structuri economice din ţări situate în Asia şi estul Eu-ropei, fonduri de inves-tiţii din Europa şi SUA, persoane fizice deţinătoare de capital.
Reporter: În ce stadiu se află?
Mihai Macsim: De la intenţie până la startul acestui proiect este un drum greu şi lung. În principal, mediul politic şi economic actual din lume creează motive colective şi individuale de reţinere.
Reporter: Când va fi demarat?
Mihai Macsim: Speranţa noastră este optimistă şi vedem startul aces-tui proiect în perioada mai-iunie anul acesta.
Reporter: Care va fi primul pas?
Mihai Macsim: Primul pas a fost făcut, acela legat de informarea şi mediatizarea proiectului. Juriştii cu care colaborăm pregătesc documentaţia pentru formalizarea structurii care va reprezenta proiectul şi asigurarea managementului aces-tuia în mod unitar.
Reporter: Care este implicarea rusă în derularea acestui proiect?
Mihai Macsim: Dacă vă referiţi la Federaţia Rusă, îi vom invita când suntem pregătiţi să facem acest pas, alături de cei interesaţi din Europa, Asia, America.
Reporter: Ce rol are Camera bilaterală în derularea acestui proiect?
Mihai Macsim: În primul rând am fost de la bun început implicaţi în iniţierea şi concepţia lui. După constituirea structurii juridice, care noi dorim să fie în România, sperăm să fim o interfaţă între aceasta şi partea estică a continentului, în principal ţările ex-sovietice.
Reporter: Care vor fi sursele de finanţare ale proiectului?
Mihai Macsim: Un asemenea proiect implică finanţe multe şi implicit atragerea de structuri bancare, fonduri de investiţii, capital privat.
Acest pas a fost făcut şi camera acţionează concret în atragerea de surse de finanţare din toate direcţiile. Subliniez încă o dată că proiectul se bazează în totalitate pe finanţări private cu autonomie maximă faţă de structurile guvernamentale.
Reporter: Mulţumesc!
"Subliniez încă o dată că proiectul se bazează în totalitate pe finanţări private cu autonomie maximă faţă de structurile guvernamentale".