SANCŢIUNE PENTRU AMÂNAREA ACORDĂRII DE DESPĂGUBIRI Statul român, obligat de CEDO, la plata a peste 15,5 milioane euro pentru proprietăţi naţionalizate

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat în această săptămână 6 hotărâri împotriva statului român, despăbubirile care urmează să fie plătite foştilor proprietari ridicându-se la 15.543.997 euro, cea mai mare sumă de la data aderării României la Consiliul Europei, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Proprietate Privată, conform G4media.ro.

Potrivit sursei citate, prin decizia din 14 martie 2019 Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor CEDO de către state, i-a solicitat României să adopte măsuri suplimentare legislative şi să prezinte, până la 31 mai 2019 situaţia dosarelor referitoare la despăgubiri pentru imobile naţionalizate.

"Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanţa europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare. 103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluţionate marţi la Strasbourg", se arată în comunicatul Asociaţiei pentru Proprietate Privată.

Despăgubirile stabilite de CEDO în şedinţa din 29 septembrie 2020 au fost:

1. Cauza Dimitrie Dan Popescu şi alţii contra României (25 de dosare) - despăgubiri în total de 2.989.350 euro

2. Cauza Molaţiu şi alţii contra României (21 de dosare) - despăgubiri în total de 3.357.915 euro

3. Cauza Komaromi şi alţii contra României (24 de dosare) - despăgubiri în total de 4.059.379 euro

4. Cauza Lengauer şi alţii contra României (23 de dosare) - despăgubiri în total de 3.112.765 euro

5. Cauza Grigorescu şi alţii contra României (5 dosare) - despăgubiri în total de 1.060.034 euro

6. Cauza Buttner şi alţii contra României (5 dosare) - despăgubiri în total de 964.554 euro

Total 15.543.997 euro.

"Aceasta este cea mai răsunătoare victorie a proprietarilor deposedaţi abuziv, anul acesta România fiind condamnată, până acum, la peste 20 de milioane de euro despăgubiri. Amintim, în luna iulie, Cauza Nistor şi alţii contra României (29 de dosare) obliga statul român să plătească altor proprietari, pentru aceeaşi situaţie de drept, încă 5 milioane de euro", se mai arată în comunicatul Asociaţiei pentru Proprietate Privată.

Cele mai relevante informaţii din comunicat:

Statul român este astfel obligat să plătească despăgubiri foştilor proprietari la valoarea de piaţă, în majoritatea cazurilor adăugând şi câte 5000 de euro daune morale, plus cheltuielile de judecată ocazionate de introducerea acţiunii la CEDO.

Dacă situaţia acestor proprietari s-ar fi rezolvat în ţară, aceştia ar fi primit despăgubiri într-un cuantum mult mai mic, la nivelul grilelor şi calculelor realizate de ANRP (prin Comisia pentru Naţională pentru Compensarea Imobilelor), în tranşe anuale (timp de 5 ani) şi nu ar fi primit daune morale.

Prin urmare, CEDO face dreptate, dar şi acolo totul a durat mult prea mult: 15-17 ani de aşteptare, unii dintre proprietari au încetat din viaţă. Există şi dosare scoase de pe rol pentru că nu au fost introduşi în cauză moştenitorii.

Aşadar, la 30 de ani de la Revoluţie, în România situaţia proprietarilor ale căror imobile au fost preluate de statul comunist în perioada 1950-1989 încă nu s-a rezolvat.

Primăria Municipiului Bucureşti mai are de soluţionat 20.842 de notificări. În ritmul de până acum, ar mai trece încă 17 ani până vor fi soluţionate. De acolo, dosarul pleacă la Instituţia Prefectului care face controlul de legalitate şi, fie sesizează instanţa, dacă apreciază că nu este corectă dispoziţia Primarului General, fie trimite dosarul la ANRP, unde se fac alte verificări.

După încă 5 ani de aşteptare, (dar nici acest termen nu este respectat), ANRP, prin Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, poate să invalideze dispoziţia primarului şi fostul proprietar nu mai primeşte nimic sau poate să stabilească o valoare (de obicei mult diminuată) a despăgubirilor ce vor fi achitate în 5 tranşe anuale. Deci, un total de peste 27 de ani de aşteptare pentru cei care încă mai au dosarele la Primăria Municipiului Bucureşti. Pentru cei care nu vor fi mulţumiţi cu sumele stabilite de ANRP, mai trebuie adăugat şi timpul pentru o contestaţie în instanţă.

Prin urmare, văzând şi hotărârile de la CEDO de anul acesta, am putea concluziona că ar fi de preferat un dosar acolo, dar nu e chiar aşa de simplu, declară avocaţii Asociaţiei pentru Proprietate Privată care au avut de confruntat atât autorităţile române, cât şi instanţa de la CEDO şi au putut face o comparaţie.

Statul român, în loc să modifice legislaţia, aşa cum i-a cerut în mod imperativ Comitetul de Miniştri, dimpotrivă, a schimbat în sensul restrângerii drepturilor proprietarilor chiar legislaţia care acorda despăgubiri. Singura măsură din anul acesta de reducere a cheltuielilor luată de guvern, care, la nivel declarativ, apără dreptul de proprietate, a fost să suspende aplicarea unei legi care a fost aşteptată de proprietari de mulţi ani.

Prin OUG nr. 72 din 2020, s-a stabilit ca despăgubirile pe care urmează să le primească proprietarii deposedaţi abuziv să fie calculate tot potrivit grilei din 2013, deşi de atunci preţul bunurilor imobile a crescut foarte mult. De asemeni, potrivit acestei ordonanţe, despăgubirile pentru terenurile care nu au destinaţia de curţi-construcţii se reduc cu 50%.