"Schimbările instituţionale - perioada cea mai tulbure la nivel de supraveghere"

Reporter: Cum simţiţi piaţa de capital, în acest moment? Dau roade programele educaţionale iniţiate la nivelul pieţei?

Grigore Chiş: În acest moment, pot spune că observ o schimbare de atitudine la nivelul factorilor de decizie ai pieţei de capital: Directorul general al Bursei urmăreşte schimbări structurale ale pieţei, Autoritatea de Supraveghere Financiară este mult mai deschisă la sugestiile care vin din piaţă, iar BNR şi Guvernul sunt interesaţi de acest domeniu, poate pentru prima dată în mod real. De asemenea, se observă o schimbare de atitudine şi la băncile comerciale, care au conştientizat, în timpul crizei şi în perioada post-criză, cât de diferit ar fi arătat lucrurile dacă societăţile creditate ar fi accesat şi finanţarea prin piaţă de capital. De fapt, cred că tot mai mulţi factori de decizie au observat că economiile cu pieţe de capital dezvoltate au fost şi cele mai solide în faţa crizei financiare.

La nivel de programe educaţionale, suntem într-un stadiu incipient, dar este de bun augur că au fost făcuţi paşi importanţi. Populaţia României are o pregătire financiară extrem de precară - conform unui studiu realizat de Banca Mondială, suntem la nivelul de 30 pe o scară de la 1 la 100. Faptul că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere este unul dintre motivele pentru care piaţa de capital din România are încă statutul de piaţă de frontieră. Mai sunt foarte mulţi paşi de făcut la nivel de educaţie şi este nevoie de o cooperare continuă între cât mai mulţi actori ai pieţei. Ca reper, o să mă declar mulţumit atunci când o să văd în toată media din România un mesaj de genul "dacă investiţi în piaţă de capital, investiţi în crearea de locuri de muncă, în viitorul copiilor voştri, etc", alături de mesajele de interes public precum "consumul de alcool în exces dăunează grav sănătăţii".

Reporter: Cum caracterizaţi colaborarea cu Bursa de Valori Bucureşti, în programul Academia Broker?

Grigore Chiş: Am fost plăcut surprinşi de implicarea directă a conducerii Bursei de Valori Bucureşti în acest proiect, în care sunt partenerii noştri principali.

A fost o experienţă extrem de interesantă, din care am învăţat multe lucruri. De exemplu, trebuie să mai lucrăm la partea de mesaj pe care o transmitem publicului larg. După aceste conferinţe organizate în ţară, am învăţat că trebuie să avem un limbaj extrem de simplu şi de aplicat către public, care trebuie să fie axat pe nevoile reale ale oamenilor. Trebuie să le arătăm cum pot să investească, cum pot să-şi asigure un viitor mai bun, lor şi copiilor, prin programe de investiţii în fonduri de investiţii şi prin piaţa de capital în mod direct. Cred că mesajul trebuie să vizeze direct potenţialii investitori: cum pot câştiga, ce trebuie să ştie despre o acţiune, cum să aleagă corect brokerul, care sunt instituţiile care îi protejează, cum le sunt apărate interesele şi nu detalii tehnice, de genul ce înseamnă Bursa de Valori sau cum folosesc analiza tehnică în alegerea unei investiţii. Acest gen de mesaje sunt utile în următorul nivel al educaţiei bursiere, cel mult mai tehnic şi detaliat.

Reporter: Sunteţi mulţumit de activitatea directorului general al BVB, Ludwik Sobolewski? Vă rog să detaliaţi.

Grigore Chiş: Din punctul meu de vedere, venirea domnului Sobolewski la conducerea Bursei de Valori Bucureşti reprezintă un punct de cotitură în piaţa de capital. Ceea ce am apreciat la el este faptul că este interesat de lucrurile mari, de lucrurile care dau substanţă Bursei de Valori Bucureşti şi pieţei de capital din România.

Sunt extrem de mulţumit că şi-a stabilit ca target trecerea pieţei noastre de capital de la statutul de piaţă de frontieră la statutul de piaţă emergentă. Pentru pieţele de frontieră există fonduri de investiţii de 14 miliarde de dolari, considerate foarte riscante la nivel global, în timp ce pentru pieţele emergente totalitatea fondurilor disponibile la nivel global este de 1400 miliarde dolari.

Cred că acest mesaj ar trebui repetat cu obstinaţie tuturor celor care sunt la guvernare şi tuturor celor implicaţi în viaţa economică. Diferenţa dintre cele două categorii este uriaşă, iar trecerea de la una la cealaltă are efecte colosale la nivelul economiilor şi al pieţelor de capital.

Reporter: Cum vedeţi proiectul BVB de eliminare a celor opt bariere care stau în calea dezvoltării pieţei de capital?

Grigore Chiş: Este un proiect clar, concis, care a identificat câteva probleme din piaţă. Chiar dacă nu sunt singurele probleme ale pieţei, nu pot să nu apreciez iniţiativa. În schimb, sunt dezamăgit de lentoarea caracteristică factorilor de decizie, de la toate nivelurile.

Este un lucru bun faptul că s-a dat startul, că s-au constituit grupuri de lucru în diverse instituţii, inclusiv la nivel guvernamental, care îşi propun să schimbe regulile autarhice ale pieţei noastre şi să le alinieze cu cele europene. Până la urmă, alinierea regulilor cu nivelul european este o obligaţie asumată odată cu integrarea, avantaj de care beneficiază şi piaţa de capital românească.

Reporter: În condiţiile în care lichiditatea BVB este la cote foarte reduse şi este susţinută, în mare parte, de tranzacţii "deal", ce paşi consideraţi că ar trebui făcuţi urgent pentru dezvoltarea pieţei de capital şi cine ar trebui să îi facă?

Grigore Chiş: Din punctul meu de vedere, trebuie introduse cât mai repede mecanismele de creştere a lichidităţii prin crearea instrumentelor de market-making. În acest moment, regulile Bursei de Valori Bucureşti pentru market-makeri sunt ca şi inexistente. Bursa trebuie să înţeleagă că un market-maker este un partener, căruia nu trebuie să îi aplici reducere de comisioane, ci să îi dai bani din comisionul generat, aşa cum fac toate pieţele civilizate, în funcţie de gradul de lichiditate creat. De asemenea, avem nevoie de mecanisme clare de management al riscului prin posibilitatea de închidere pe piaţă futures a poziţiilor din spot.

Până atunci, este mult spus că la BVB există market-makeri, de fapt sunt doar nişte speculatori intraday care sunt încurajaţi să facă rulaj prin reducere de comisioane.

A avea market-makeri înseamnă mult mai mult de atât: să ai posibilitatea vânzării în lipsă, să ai împrumutul de acţiuni, să ai o piaţă secundară pentru licitarea unor astfel de împrumuturi. SSIF Broker, împreună cu BVB şi cu specialişti din piaţa de capital au făcut un proiect pentru dezvoltarea zonei de market making, care a fost trimis la ASF din luna noiembrie a anului 2012. Înţeleg că în acest moment există alte priorităţi şi nu pot decât să sper că anul acesta vor acorda atenţie şi acestui proiect.

Reporter: De ce lipsesc ofertele private de la BVB?

Grigore Chiş: Din anul 2000 până în 2007 piaţă de capital a avut o evoluţie fulminantă cu creşteri anuale de două sau trei cifre. Oricine a fost în sistem a câştigat sume care păreau de domeniul incredibilului. În acele vremuri, nu există nevoia brokerilor de a merge după firme private pentru a le aduce la cota bursei, câtă vreme cele care erau listate ofereau randamente miraculoase. De aceea, odată cu venirea crizei am constatat cu toţii că nu există firme private care să dea substanţă pieţei de capital. În acest moment, există case de brokeraj care încearcă să aducă emitenţi noi, dar este un efort de durată, iar rezultatele vor apărea în timp. Cred cu tărie că societăţile private care îşi vor dezvolta businessul în mod transparent, care vor fi listate şi vor ştii să profite de avantajele acestui statut, vor avea cea mai spectaculoasă evoluţie în următorii zece ani, când în economia României va urma o campanie agresivă de achiziţii şi fuziuni, cu ajutorul căreia vom putea face faţă coloşilor multinaţionali care desfăşoară afaceri în România.

Reporter: Ce aşteptări aveţi, în privinţa programului de listări ale statului? Ce măsuri ar trebui adoptate de autorităţi pentru încurajarea sectorului de retail?

Grigore Chiş: Statul are două mari roluri în relaţia cu piaţa de capital: de partener şi de reglementator. Până acum, ambele au fost exercitate într-un mod deficitar, dar am observat schimbări mai mult decât îmbucurătoare, pe ambele paliere.

La nivel de reglementare, se pare că ASF se aşază, în sfârşit, pe nişte principii foarte solide şi am foarte mare încredere în capacitatea domnului Mişu Negriţoiu de a reuşi să reproducă în ASF performanţă realizată în mediul bancar. Totodată, există o deschidere tot mai mare din partea Guvernului de a lista societăţile din portofoliul Fondului Proprietatea. Cred că o latură total neexplorată de stat este cea a împrumutului de pe piaţa de capital. De exemplu, s-ar putea emite titluri de stat pe Bursa de Valori Bucureşti care să fie cu direcţie clară, de genul: titluri de stat cu dobândă x pentru construcţia tronsonului de cale ferată de la Bucureşti la Cluj. Se pot face enorm de multe lucruri într-un parteneriat solid între guvernanţi şi piaţa de capital, trebuie doar să existe deschidere şi voinţă politică.

Reporter: Cum apreciaţi activitatea ASF, de la înfiinţarea sa (în general şi comparativ cu CNVM)?

Grigore Chiş: Cred că a fost perioada cea mai tulbure pe care a traversat-o piaţa de capital la nivelul instituţiei de supraveghere, cu schimbări cărora puţini le-au înţeles rostul, cu frământări interne majore şi dezvăluiri uluitoare pentru publicul larg, dar cotidiene pentru actorii pieţei.

Sunt convins că domnul Mişu Negriţoiu şi domnul Mircea Ursache vor reuşi să pună cât mai repede ordine în sistem şi că ASF va deveni o instituţie care va ajuta la dezvoltarea pieţei de capital şi o va supraveghea corect. ASF are misiunea grea de a reda încrederea în piaţa de capital, prin măsuri egale pentru toţi în faţa regulilor şi a legilor.

Reporter: Cum apreciaţi măsura care a permis SIF-urilor să se deţină între ele?

Grigore Chiş: Este o măsură normală şi firească, nu am înţeles niciodată interdicţia de a nu putea să cumpere acţiuni între ele, atâta timp cât un fond de investiţii poate să subscrie oriunde în lumea asta la alt fond de investiţii sau o societate comercială poate cumpăra oricând acţiuni la o altă societate comercială.

Restricţiile sunt, de fapt, un paravan în faţa preluării unor active financiare sau a unor companii şi pot fi decise doar de acţionari şi nicidecum prin acte de reglementare a unor instituţii.

Reporter: Cum vedeţi discuţiile despre creşterea pragurilor la operatorii de piaţă, dar şi la SIF-uri?

Grigore Chiş: Sunt împotriva oricăror limite de deţinere la orice fel de societate cotată, atâta vreme cât acea deţinere nu este hotărâtă de către acţionari. Dacă acţionarii BVB doresc să aibă prag de deţinere, pot oricând să hotărască în adunarea generală instituirea acestui prag, altfel este o imixtiune a statului în societăţi private.

Reporter: Cum comentaţi propunerea SIF Muntenia ca pragul de 15% la SSIF Broker să fie eliminat? Ce schimbări vă aşteptaţi să aducă în viaţa societăţii?

Grigore Chiş: Nu pot comenta cererea unui acţionar. Pot spune doar că această cerere vine într-un context mai larg din piaţa de capital, ce include discuţiile despre pragurile de deţinere la BVB sau SIF-uri.

Reporter: În ce stadiu este analiza fuziunii cu BT Securities?

Grigore Chiş: Nu pot să comentez, nu sunt informaţii publice. Pe măsură ce vom avea noutăţi, le vom aduce la cunoştinţa investitorilor şi publicului.

Reporter: Cum apreciaţi rezultatele SSIF Broker, în primul trimestru?

Grigore Chiş: Rezultatele din primul trimestru se înscriu în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli aprobat de către AGA. Suntem în faza de creştere a cotei de piaţă, de expansiune a veniturilor din exploatare, iar toate acestea nu pot fi făcute fără creşterea cheltuielilor. Sunt convins că anul acesta vom intra în faza de consolidare de business, de optimizare a rezultatului din exploatare, deoarece la nivel de introducere de servicii şi produse noi pentru clienţi, etapa cea mai costisitoare pentru companie a trecut.

De acum, ne propunem să promovăm agresiv în piaţă toate produsele şi serviciile, să fim în permanenţă apropiaţi de clienţii noştri, pentru a le identifica nevoile şi pentru a veni în sprijinul lor. Am înfiinţat o divizie de vânzări, care are rolul activ de a promova aceste servicii şi produse inovative şi ne dorim extinderea teritorială prin deschiderea de noi agenţii, prin încheierea de parteneriate noi sau de achiziţii şi fuziuni.

Reporter: Care sunt planurile SSIF Broker pentru acest an?

Grigore Chiş: Aşa cum am mai spus, anul acesta vom intra în faza de consolidare a businessului. Suntem pregătiţi să ieşim în piaţă, în faţă tuturor potenţialilor clienţi, deoarece avem toată gama de produse şi servicii pe care şi le-ar putea dori un investitor. Aceste servicii şi produse sunt împărţite în funcţie de riscul asumat de către un client, mergând de la produse cu capital garantat şi până la tranzacţionare în marja de 1:100. Avem în vedere oferirea de administrare individuală a portofoliilor, iar în prezent oferim administrare colectivă prin fondurile de investiţii şi oferim clientului posibilitatea de a-şi administra singur activele, prin intermediul unei platforme care îi oferă acces la peste o sută de pieţe financiare din lume, la cele mai bune costuri.

Reporter: Ce aşteptări aveţi pentru piaţă de brokeraj, în acest an?

Grigore Chiş: Îmi doresc că 2014 să fie anul schimbării, aş vrea să văd cum piaţa de capital intră în lumea civilizată, devine piaţă emergentă şi oferă toate instrumentele financiare disponibile pe marile burse (futures, vânzări în lipsa, împrumutul de acţiuni, tranzacţionare în marja, market-makeri activi).

Reporter: Cum caracterizaţi apetitul investitorilor locali pentru pieţele externe?

Grigore Chiş: În prima fază, investitorii locali privesc circumspecţi piaţa externă. Această prudenţă este normală şi absolut de înţeles, este vorba despre teama de necunoscut. Însă, pe măsură ce încep să înţeleagă platforma de tranzacţionare, mecanismele la care au acces, paleta largă de instrumente oferite pe plan extern, când încep să vadă câte companii există în universul investiţional, câte produse şi servicii pot alege, devin tot mai greu de adus înapoi pe piaţă internă.