SORIN CÎMPEANU: "Francofonia a devenit un simbol al unităţii în diversitate"

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia zilei Francofoniei în care afirmă că, dacă la începuturile sale însemna o dimensiune lingvistică, geografică şi culturală, acum a devenit un simbol al unităţii în diversitate, care reuneşte nu numai persoanele care au în comun limba franceză, ci reprezintă o comunitate internaţională, cu un ideal de fraternitate, relatează Agerpres.

Potrivit lui Cîmpeanu, care este şi preşedintele Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), pentru români, limba franceză a reprezentat, timp de aproximativ două secole, nu doar o limbă internaţională, limba diplomaţiei sau a culturii, ci o limbă de suflet, România fiind adesea descrisă ca o insulă de latinitate într-o lume slavă.

"În fiecare an, pentru întregul spaţiu francofon, ziua de 20 martie prilejuieşte marea sărbătoare a Francofoniei. Dacă la începuturile sale reprezenta o dimensiune lingvistică, geografică şi culturală, acum Francofonia a devenit un simbol al unităţii în diversitate, un simbol dinamic, modern, novator şi original în peisajul politic, economic şi cultural internaţional. Francofonia reuneşte nu numai persoanele care au în comun limba franceză, ci reprezintă o comunitate internaţională, cu un ideal de fraternitate.

Pentru români, limba franceză a reprezentat timp de aproape două secole nu doar o limbă internaţională, limba diplomaţiei sau a culturii, ci o limbă de suflet, România fiind adesea descrisă ca o insulă de latinitate într-o lume slavă. Apropierea lingvistică dintre cele două limbi de origine latină joacă un rol incontestabil, iar apartenenţa României la Francofonie are rădăcini istorice care explică ataşamentul ei faţă de limba franceză", a spus Sorin Cîmpeanu, citat într-un comunicat de presă.

El mai precizează că statutul de membru al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), dublat de vocaţia francofonă de tradiţie, a permis României consolidarea dimensiunii globale a cooperării internaţionale.

"România a jucat mereu un rol esenţial în cadrul Francofoniei, devenind prima ţară din regiune care a găzduit Conferinţa Ministerială a Francofoniei în anul 1998 şi Summitul Francofoniei în anul 2006. Bucureştiul este, de asemenea, primul oraş din Europa care are o Piaţă a Francofoniei inaugurată în anul 2013. România găzduieşte la Bucureşti sediul regional al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), precum şi sediul Direcţiei Regionale a Agenţiei Universitare a Francofoniei pentru Europa Centrală şi de Est, susţinând cooperarea universitară francofonă, inclusiv prin promovarea burselor doctorale şi post-doctorale 'Eugen Ionesco'. În luna septembrie, Bucureştiul va fi gazda reuniunii Adunării Generale a AUF, eveniment organizat în sistem hibrid, ale cărui rezultate vor fi prezentate în cadrul Sommet-ului Francofoniei de la Djerba (Tunisia)", a mai afirmat Cîmpeanu.

Ministerul Educaţiei adăugă că, în sistemul de învăţământ preuniversitar din România, peste un milion de elevi studiază limba franceză, în timp ce sistemul românesc de învăţământ universitar oferă mai mult de 100 de filiere francofone, în domenii de studiu foarte diverse, care atrag anual tineri din întreaga comunitate a Francofoniei.

"O sută de filiere francofone reprezintă tot atâtea căi şi posibilităţi de deschidere către oportunităţi profesionale, toate oferite prin intermediul studiului în limba franceză. Doresc să le mulţumesc tuturor profesorilor pentru dăruirea cu care transmit tinerelor generaţii valorile universale francofone, precum respectul pentru diversitatea culturală, relevanţa multilingvismului, importanţa respectării drepturilor omului, promovarea păcii şi a dezvoltării durabile. Ca în fiecare an, Ziua Francofoniei este sărbătorită şi în România, în pofida contextului dificil generat de pandemia de COVID-19, prin intermediul a numeroase conferinţe, dezbateri, concursuri tematice, expoziţii, ateliere, proiecţii de film francofon. În calitate de ministru al Educaţiei, de preşedinte al AUF, dar şi de membru al Delegaţiei Parlamentului României în Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF), pentru că Francofonia se manifestă ca un sistem de valori ale educaţiei şi culturii, ale egalităţii şi solidarităţii, ale toleranţei şi respectului - valori cultivate în şcolile şi universităţile româneşti, susţin promovarea Francofoniei ca un vector al deschiderii, democraţiei, diversităţii şi multiculturalismului", a conchis Sorin Cîmpeanu.