Starea de alertă, motiv de conflict politic

Starea de alertă a ajuns un ping-pong între Guvern şi Parlament, după ce premierul Ludovic Orban a ales să nu mai respecte traseul legislativ de la instituirea acesteia şi nu a mai solicitat senatorilor şi deputaţilor aprobarea hotărârii Executivului prin care starea respectivă a fost prelungită cu 30 de zile. Actul trimis de Guvern către Parlament este doar o simplă... informare.

Astfel că întregul calendar gândit de conducerea celor două Camere ale Parlamentului, cu privire la aprobarea prelungirii stării de alertă şi modificările ce urmau să fie făcute la hotărârea de guvern adoptată în 16 iunie a fost amânat, până când şeful Guvernului va respecta dispoziţiile din legea 55/2020. Dispoziţii care au fost atacate recent, la Curtea Constituţională, de către Avocatul Poporului care susţine că aprobarea unei hotărâri de guvern de către Parlament ar scoate de sub incidenţa legii contenciosului admi­nis­trativ respectivul act al Executivului.

Referitor la acest aspect, avocatul Gheorghe Piperea a declarat pentru Ziarul BURSA: "În 25 iunie, CCR va dezbate excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului în care se arată că o HG nu poate să fie supusă aprobării Parlamentului, nu pentru că Legislativul nu ar avea o poziţie supraordonată Guvernului, ci pentru că în acest mod este scos acest act de sub incidenţa legii contenciosului administrativ. Din acest punct de vedere, sunt aproape convins, deşi există întotdeauna o doză de hazard în deciziile Curţii Constituţionale, că soluţia va fi de desfiinţare a dispoziţiei din legea 55/2020 privind aprobarea de către Parlament a hotărârii de guvern de instituire a stării de alertă. Odată desfiinţată această dispoziţie din legea 55/2020, rămân fără bază legală şi hotărârea din luna mai prin care a fost instituită starea de alertă şi recenta HG de prelungire a acestei stări. Consecinţele unei astfel de decizii sunt incalculabile. Odată desfiinţate cele două HG-uri, înseamnă că toate restricţiile care au fost impuse în starea de alertă, din 15 mai şi până se va pronunţa CCR, rămân fără bază legală şi orice persoană fizică sau juridică va putea să solicite despăgubiri de la statul român".

Domnia sa susţine că Guvernul a repetat la hotărârea de prelungire a stării de alertă greşeala pe care a făcut-o şi la instituirea ei, în luna mai, când am avut parte de trei zile de vid legislativ.

"Starea de alertă aprobată prin hotârârea Parlamentului din 18 mai, dar stabilită de Guvern în 15 mai, în urma Hotărârii nr. 24 din 14 mai 2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, a expirat în 15 iunie. Înţeleg că hotârârea de guvern de prelungire a stării de alertă a fost aprobată în 16 iunie. A fost cel puţin o zi în care nu a mai existat niciun fel de restricţie, neexistând o hotărâre de guvern. Într-o zi se pot întâmpla multe, inclusiv, spre exemplu, nişte contravenţii care, dacă sunt stabilite în baza anterioarei hotărâri de guvern, prin care a fost instituită starea de alertă, sunt lipsite de bază legală", ne-a spus avocatul Gheorghe Piperea.

Conform acestuia, hotărârea de guvern privind prelungirea stării de alertă este, precum cea anterioară, contrară Constituţiei, deoarece printr-un astfel de act administrativ nu se pot restrânge drepturi. Domnul Piperea arată că legea 55/2020 nu a respectat decizia CCR, deoarece în actul normativ adoptat de Parlament se stipulează că se pot stabili restricţii sau restrânge drepturi prin HG, respectiv prin ordin comun al ministrului Sănătăţii şi ministrului de Interne.

Gheorghe Piperea susţine: "Aşadar este doar o iluzie că în lege sunt prevăzute restricţii, deoarece legea 55/2020 trimite la o hotărâre de guvern şi la ordinul comun al celor doi miniştri. Hotărârea de prelungire a stării de alertă nu stabileşte nici măcar ea restricţii, ci trimite la ordinul comun al miniştrilor. Apoi, dacă analizaţi textul actului administrativ, în hotărârea de guvern pentru prelungirea stării de alertă restricţiile sunt starea obişnuită. Dacă vă uitaţi cu atenţie peste actul emis de Guvern, veţi vedea că începe prin a spune că se exceptează de la restricţiile cutare sau de la interdicţiile cutare... Sunt nişte liste acolo. Or, starea obişnuită este cea normală în care avem libertăţi, avem drepturi. Articolul 53 din Constituţie spune că, dimpotrivă, restrângerile de drepturi şi libertăţi sunt excepţionale, temporare, sunt justificate pentru epidemii şi alte lucruri şi sunt proporţionale cu starea pe care trebuie să o combată. Recenta hotărâre de guvern începe prin a spune că restricţiile sunt considerate obişnuite sau un dat şi că de la ele există nişte excepţii. Aceasta este tehnica legislativă pe care o foloseşte Guvernul în acest moment. Din acest punct de vedere, în mod evident orice instanţă de contencios administrativ din lume va desfiinţa o astfel de hotărâre, dacă i se va pune în faţă, pentru că un astfel de act administrativ este contrar Constituţiei şi legii".

Menţionăm că avocatul Gheorghe Piperea a solicitat magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti anularea hotărârii de guvern prin care a fost instituită starea de alertă şi suspendarea provizorie, până la soluţionarea cererii principale, a actului administrativ.

"Acţiunea în anulare pe care am făcut-o la Curtea de Apel Bucureşti cu privire la hotărârea prin care Guvernul a instituit la mijlocul lunii mai starea de alertă nu are niciun termen stabilit de instanţă. Într-adevăr, ni s-a respins cererea de suspendare provizorie a respectivului act administrativ, dar nu pentru că nu am avea dreptate, ci deoarece s-a considerat că respectiva HG nu poate să fie supusă suspendării pentru că se referă la epidemie şi s-a considerat că există epidemie şi cererea este inadmisibilă în aceste condiţii, pe baza unui articol din legea contenciosului administrativ. Referitor la acţiunea în anulare a HG de instituire a stării de alertă, voi aştepta decizia CCR la sesizarea făcută de Avocatul Poporului şi, pe baza acesteia, voi arăta magistraţilor Curţii de Apel că actul administrativ emis de Guvern este neconstituţional şi nul", ne-a precizat Gheorghe Piperea.

Referitor la prelungirea stării de alertă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, au transmis, ieri, premierului Ludovic Orban o scrisoare în care îi cer să trimită Parlamentului solicitarea de încuviinţare a măsurii de prelungire a stării de alertă, pe baza analizei factorilor de risc.

Anterior, Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului au decis că nu va fi dat, deocamdată, un vot pe hotărârea Guvernului cu privire la prelungirea stării de alertă, deoarece în adresa trimisă de la Palatul Victoria se scrie că aceasta este o informare a Legislativului şi nu o solicitare de încuviinţare a actului administrativ aşa cum este stipulat în legea 55/2020.