Studiu Kaufland: Doar 5% dintre români fac voluntariat în mod constant şi activ

Un studiu comandat de Kaufland România, desfăşurat în perioada aprilie-mai 2024, în parteneriat cu experţi din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, facilitat de UniBuc Consult - Serviciul de Training şi Consultanţă şi compania de cercetare iSense Solutions privind atitudinea românilor faţă de voluntariat, arată că doar 5% dintre români se implică în mod constant şi activ în acţiuni de voluntariat, deşi 92% dintre ei consideră apelul la voluntariat o practică pozitivă, indiferent dacă au lucrat sau nu ca voluntari, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Conform rezultatelor cercetării, una dintre cele mai ample din ultimii ani iniţiată de mediul privat, motivele principale pentru care românii fac voluntariat sunt pur emoţionale, într-un cadru neorganizat, însă.

"Aproape jumătate (43%) dintre români nu au participat încă la activităţi de voluntariat într-un cadru oficial şi organizat, iar emoţia rămâne principalul factor care îi motivează pe adepţii voluntariatului. Asocierea voluntariatului cu etichete pozitive precum bunătate (90%), responsabilitatea (86%) sau implicarea civică (82%) întruneşte grade foarte mari de acord", se arată în studiu.

Rezultatele relevă, totodată, că majoritatea respondenţilor asociază voluntariatul cu aspecte pozitive şi menţionează o varietate extinsă de motive pentru care aleg să îşi petreacă timpul astfel.

Mai mult de jumătate dintre respondeţi nu fac voluntariat din lipsă de timp sau alte obligaţii (55%), că nu vor (52%) sau că statul şi alte instituţii ar trebui să rezolve problemele societăţii (51%).

În baza acestor date, Kaufland România, recunoscută pentru modelul de business responsabil şi implicarea în comunitate, lansează o campanie complexă de comunicare, prin care să promoveze rolul voluntariatului în dezvoltarea unei societăţi şi să crească nivelul de implicare al locuitorilor din toată ţara, potrivit comunicatului.

Scopul campaniei şi rezultatele studiului confirmă că există un potenţial mare de a creşte posibilităţile de implicare civică la nivel individual, în activitatea de zi cu zi. Prin urmare este nevoie de acţiuni de comunicare şi conştientizare pentru a ajunge la o cultură a voluntariatului în România, dincolo de percepţia emoţională.

În privinţa cadrului instituţionalizat de desfăşurare a voluntariatului, două treimi (64%) dintre respondenţi nu ştiu că există o lege a voluntariatului, iar un număr similar (74%) şi-a exprimat dorinţa de a avea un cadru legislativ bine definit pentru desfăşurarea acestor activităţi. Acest lucru indică nevoia de maturizare a conceptului, de tranziţie de la "faptele bune" şi simţul civic către o activitate organizată, desfăşurată conform unor norme legitime şi în acord cu obiective strategice care să răspundă la nevoile actuale ale societăţii.

"Cred în puterea voluntariatului de a transforma o societate. Că împreună suntem capabili de lucruri măreţe, odată ce înţelegem că eşti cu adevărat împlinit când ştii că laşi în urma ta - un loc, un om - mai bine decât i-ai găsit. Este al treilea an în care dedic cauzelor sociale un număr de ore egal cu vârsta împlinită - adică 48 de ore, până la final de 2024. Iar la Kaufland, fiecare coleg are două zile libere în plus pentru activităţi de voluntariat pe care şi le aleg singuri. Sunt mândru să-i văd dornici să ajute. Şi sunt încrezător că prin această campanie, vom fi tot mai mulţi şi vom ajuta România să devină aşa cum ne dorim", a declarat Marco Hößl, CEO Kaufland România şi Republica Moldova, se menţionează în comunicat.

În ceea ce priveşte sursele de informare privind oportunităţile de voluntariat şi mobilizarea pentru astfel de cauze, reţelele de socializare (32%) şi prietenii/cunoştinţele (24%) sunt principale. Dealtfel, cele mai credibile surse de organizare a voluntariatului sunt pentru români grupurile de cetăţeni (29%), bisericile (27%), ONG-uri (25%).

"Faptul că locul unu este ocupat de grupuri de cetăţeni, fără un suport instituţional/formal, arată o imagine a implicării civice nu atât ca urmare a unei culturi a voluntariatului, ci mai degrabă a unei culturi a binelui, construită pe spontaneitate, cauze care impresionează şi nu pe proiecte de lungă durată, suport instituţional şi încredere în instituţii", indică rezultatele cercetării.

"Voluntariatul, originar din structurile militare şi ulterior adoptat de diverse medii sociale, a devenit un pilon fundamental în susţinerea cauzelor sociale sau ecologice din societate. Numeroase studii demonstrează o corelaţie pozitivă între implicarea în activităţi de voluntariat şi o viaţă mai lungă şi mai fericită a voluntarilor. De fapt, persoanele fericite, cu un nivel social bun, sunt cele care se implică cel mai mult în voluntariat, contribuind astfel la bunăstarea comunităţii. Astfel, voluntariatul nu doar că îmbunătăţeşte vieţile celor ajutaţi, dar le şi oferă voluntarilor o satisfacţie profundă şi o calitate a vieţii superioară", a declarat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti.

De asemenea, nivelul de implicare în acţiuni de voluntariat creşte odată cu nivelul de educaţie, se precizează în comunicat.

Analizele comparative din cadrul eşantionului au arătat că voluntariatul este mai răspândit în rândul persoanelor din mediul urban, cu vârsta, veniturile şi nivelul de educaţie mai ridicate. Cu toate acestea, atitudinea pozitivă faţă de voluntariat este larg răspândită în toate categoriile socio-demografice.

Datele sondajului de opinie au fost culese în perioada 29 aprilie - 14 mai 2024. Volumul eşantionului a fost de 1005 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de peste 18 ani.