SUA consideră că o invazie chineză asupra Taiwanului înainte de 2028 este puţin probabilă

Oficialii americani consideră că probabilitatea unei invazii chineze asupra Taiwanului înainte de 2028 este în scădere, în pofida instrucţiunilor preşedintelui Xi Jinping ca armata Chinei să fie pregătită până în 2027 să preia insula prin forţă, dacă va fi necesar, potrivit unor persoane familiarizate cu evaluările Washingtonului, relatează Reuters.

Printre principalele motive se numără întârzierile în pregătirea militară, provocate inclusiv de campania anticorupţie desfăşurată de Partidul Comunist Chinez, dar şi interesul Beijingului pentru rezultatul alegerilor prezidenţiale din Taiwan din 2028.

Unii oficiali chinezi speră că scrutinul ar putea aduce la putere o administraţie mai favorabilă apropierii insulei de China, au declarat doi actuali oficiali americani, un fost oficial american şi o persoană familiarizată cu situaţia.

Riscul utilizării forţei de către Beijing ar putea însă creşte începând din 2028 dacă Partidul Democrat Progresist (DPP) va obţine un al patrulea mandat consecutiv, în special dacă actualul preşedinte Lai Ching-te va fi reales, au adăugat sursele.

„Dacă se întâmplă asta, cred că 2028 devine destul de agitat”, a declarat unul dintre oficialii americani, sub protecţia anonimatului, conform Reuters.

Lai Ching-te, care a preluat funcţia în urmă cu doi ani, şi partidul său, promovează identitatea distinctă a Taiwanului faţă de China, poziţie care provoacă frecvent nemulţumirea Beijingului. Autorităţile chineze consideră insula o parte inseparabilă a teritoriului Chinei. Taiwanul respinge ferm aceste revendicări şi susţine că numai populaţia sa poate decide viitorul insulei.

Noua evaluare, care nu a mai fost relatată anterior, reprezintă o actualizare importantă a percepţiei menţinute ani la rândul în rândul oficialilor americani, potrivit căreia Xi dorea ca armata chineză să fie pregătită pentru o eventuală ocupare a Taiwanului prin forţă în 2027, anul centenarului înfiinţării Armatei Populare de Eliberare.

China nu a exclus niciodată utilizarea forţei pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, însă nici nu a confirmat public existenţa unui ordin privind atingerea unui asemenea nivel de pregătire până în 2027.

Pentagonul a refuzat să comenteze. Ambasada Chinei în Statele Unite şi reprezentanţa Taiwanului la Washington nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Într-un discurs susţinut în această săptămână, Xi a făcut referire la Taiwan şi a vorbit despre promovarea dezvoltării paşnice a relaţiilor dintre cele două maluri ale Strâmtorii Taiwan pentru realizarea „reunificării”.

Termenul din 2027, despre care analiştii spun că se referă la nivelul de pregătire al armatei chineze şi nu la o dată stabilită pentru declanşarea unei invazii, a alimentat ani la rând sentimentul de urgenţă în cadrul mai multor administraţii americane în ceea ce priveşte contracararea Chinei în regiunea Asia-Pacific.

Comunitatea americană de informaţii a indicat anterior că Beijingul manifestă prudenţă în această privinţă. În evaluarea anuală a ameninţărilor publicată în martie, serviciile de informaţii americane au arătat că, cel puţin la acel moment, China nu avea un plan pentru invadarea Taiwanului în anul următor şi continua să prefere preluarea controlului asupra insulei fără utilizarea forţei, dacă acest lucru ar fi posibil.

• Alegerile din SUA, un posibil factor

Statele Unite reprezintă cel mai important susţinător internaţional şi furnizor de armament al Taiwanului, în pofida absenţei relaţiilor diplomatice oficiale. Oficialii americani au însă evaluări diferite în privinţa măsurii în care Beijingul ar putea considera alegerile prezidenţiale americane din 2028 un factor important în luarea unei decizii privind o eventuală acţiune militară.

Trei dintre persoanele familiarizate cu situaţia au afirmat că Beijingul ar putea dori să analizeze şi rezultatul scrutinului american, în special în contextul creşterii reticenţei alegătorilor din SUA faţă de implicarea militară americană în străinătate.

Primul oficial american citat consideră însă că Beijingul îi percepe pe democraţi şi republicani ca fiind, în mare măsură, aliniaţi în privinţa Taiwanului.

Deşi China ar putea avea o preferinţă în alegerile americane din 2028, „în opinia mea, acest lucru nu mai devine un factor la fel de decisiv cum ar fi putut fi în urmă cu 15 ani”, a declarat oficialul.

Preşedintele american Donald Trump a minimalizat probabilitatea unei invazii chineze asupra Taiwanului în timpul mandatului său, afirmând anul trecut inclusiv că Xi i-ar fi spus că Beijingul nu va invada insula atât timp cât el se află la Casa Albă.

Trump a făcut puţine comentarii despre Taiwan după ce l-a primit săptămâna trecută pe Xi la Washington, afirmând doar că subiectul Taiwanului a fost abordat în timpul discuţiilor şi că liderul chinez îi înţelege poziţia.

China descrie Taiwanul drept cea mai importantă problemă pentru Beijing şi o chestiune care ţine de suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării.

Beijingul a cerut în repetate rânduri încetarea vânzărilor americane de arme către Taiwan. De la vizita sa la Beijing din luna mai, Trump a amânat aprobarea unui nou pachet de armament în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari, pe care l-a descris drept o „monedă de negociere”.

Strategia Statelor Unite s-a concentrat ani la rând pe înarmarea Taiwanului astfel încât insula să poată rezista suficient de mult unei eventuale ofensive chineze pentru a permite Statelor Unite şi altor parteneri să îi vină în ajutor.

• Campania anticorupţie afectează armata chineză

Xi nu a renunţat la obiectivul ca Armata Populară de Eliberare să dispună până anul viitor de capacităţile necesare pentru a prelua Taiwanul prin forţă, potrivit oficialilor.

Armata chineză nu ar fi reuşit însă anul trecut să atingă toate obiectivele militare planificate, inclusiv din cauza efectelor campaniei anticorupţie, au afirmat sursele.

De la preluarea puterii în 2012, Xi a declanşat o amplă campanie împotriva corupţiei şi pentru întărirea disciplinei. Milioane de persoane din vasta birocraţie chineză au fost investigate, iar numeroşi oficiali de rang înalt din partid, guvern şi armată au fost anchetaţi şi înlăturaţi din funcţii.

În ultimii ani, Armata Populară de Eliberare a devenit una dintre principalele ţinte ale campaniei. O serie de investigaţii şi excluderi au făcut ca în Comisia Militară Centrală, care avea anterior şapte membri, să mai rămână doar doi oficiali activi, printre care Xi, care ocupă funcţia de preşedinte al organismului.

• Beijingul urmăreşte un război rapid

Exerciţiile militare desfăşurate de China anul trecut au fost mai reduse ca amploare şi mai puţin ameninţătoare comparativ cu cele din anii precedenţi, potrivit oficialului american. Activitatea militară a crescut din nou într-o anumită măsură în acest an, însă oficialul a sugerat că responsabilii militari chinezi continuă să fie nemulţumiţi de nivelul de pregătire.

Potrivit acestuia, Beijingul ar fi desprins din războaiele din Iran şi Ucraina concluzia că, odată începută o eventuală invazie, operaţiunea trebuie desfăşurată rapid, pentru a evita transformarea conflictului într-un război prelungit.

China ar mai avea însă numeroase probleme de rezolvat înainte de a putea desfăşura o asemenea operaţiune.

„Sunt mult prea multe elemente care încă nu sunt puse la punct pentru ceea ce ar fi probabil cea mai dificilă operaţiune militară încercată de vreo armată de la debarcarea aliaţilor în Normandia”, a declarat oficialul american.