SUA se retrag din Irak, după mai bine de două decenii

Forţele americane urmează să părăsească până miercuri ultimele baze militare din Irak, încheind o prezenţă de peste două decenii într-o ţară în care aproximativ 4.500 de militari americani şi-au pierdut viaţa. Retragerea este prezentată drept o victorie de Iran şi de grupările aliate Teheranului, care au ajuns să exercite o influenţă considerabilă asupra Irakului, relatează Reuters.

Experţii irakieni în securitate avertizează însă că plecarea trupelor americane, convenită în 2024, în timpul administraţiei Joe Biden, şi pusă în aplicare de administraţia Donald Trump, în contextul războiului dintre SUA şi Iran, ar putea consolida şi mai mult poziţia Teheranului şi a aliaţilor săi. În acelaşi timp, retragerea ar putea crea condiţii favorabile pentru revenirea unor adversari ai Washingtonului, inclusiv a grupării Stat Islamic.

„Iranul are de câştigat din punct de vedere strategic de pe urma plecării coaliţiei, deoarece dispare o prezenţă militară care, timp de ani de zile, a funcţionat ca o contrapondere la influenţa Teheranului în Irak”, a declarat Jasim al-Bahadli, analist irakian specializat în studierea grupărilor armate şiite aliniate Iranului.

Potrivit acestuia, miliţiile pro-iraniene nu se vor limita la a prezenta retragerea americană drept o victorie, ci vor încerca „să transforme acest impuls într-o influenţă mai mare asupra procesului decizional în materie de securitate şi politică”.

Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant în cadrul Rezistenţei Islamice din Irak, organizaţie-umbrelă care reuneşte mai multe facţiuni armate susţinute de Iran, a descris retragerea SUA drept „o victorie istorică pentru grupările rezistenţei islamice irakiene şi pentru irakienii demni şi o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american”.

„Pe 30 septembrie vom sărbători întoarcerea unei pagini negre din istoria Irakului şi eşecul ocupaţiei de a-şi impune voinţa asupra ţării noastre. Irakul a demonstrat că suveranitatea sa nu poate fi garantată de forţe străine, ci de rezistenţă şi de voinţa poporului său”, a declarat acesta pentru Reuters. „

• Temeri privind un vid de securitate

Deşi retragerea definitivă a trupelor americane beneficiază de un sprijin larg în rândul irakienilor, există şi temeri că plecarea acestora are loc prea devreme, în special în contextul puterii acumulate de grupările susţinute de Iran.

„Credem că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia dosarul securităţii în acest moment”, a declarat Abdulrahman al-Zobaie, lider tribal sunnit din Fallujah, oraş care a reprezentat în trecut unul dintre principalele bastioane ale rezistenţei antiamericane.

„Toţi irakienii aspiră la suveranitate deplină şi niciun irakian nu ar contesta acest lucru. Dar cred că plecarea coaliţiei conduse de SUA în acest mod şi crearea unui vid reprezintă tocmai lucrul de care se tem toţi irakienii”, a adăugat el.

Forţele americane au invadat Irakul în 2003 pentru a răsturna regimul lui Saddam Hussein. SUA au ocupat ulterior ţara, au sprijinit instalarea unui guvern dominat de şiiţi şi au purtat timp de mai mulţi ani un război împotriva insurgenţei, înainte de retragerea trupelor la sfârşitul anului 2011.

Militarii americani au revenit în Irak la mai puţin de trei ani distanţă, pentru a sprijini forţele irakiene în războiul împotriva Statului Islamic, desfăşurat în principal între 2014 şi 2017.

Numărul americanilor care şi-au pierdut viaţa în cadrul „Operaţiunii Iraqi Freedom” a fost de aproximativ două ori mai mare decât cel înregistrat în războiul paralel din Afganistan, încheiat prin retragerea precipitată a trupelor SUA în 2021.

În ultimii ani, Irakul s-a aflat într-o poziţie aparte în Orientul Mijlociu, menţinând simultan relaţii politice şi militare apropiate atât cu Statele Unite, cât şi cu Iranul. Rivalitatea dintre Washington şi Teheran a transformat însă în repetate rânduri teritoriul irakian într-un câmp de confruntare indirectă.

În 2020, Statele Unite l-au ucis pe generalul iranian Qasem Soleimani într-un atac în apropierea aeroportului din Bagdad. Ulterior, grupările aliate Iranului au lansat în mod repetat atacuri asupra bazelor americane, unele dintre acestea fiind urmate de riposte ale Washingtonului.

În războiul din acest an împotriva Iranului, şapte dintre cei 18 militari americani anunţaţi ca fiind ucişi şi-au pierdut viaţa în Irak. Cel mai recent caz a fost cel al unui sergent al armatei americane care a murit în iulie, în timpul detonării controlate a unei drone la o bază din apropiere de Erbil.

• Iranul revendică o victorie pentru „axa rezistenţei”

Iranul, care afirmă că unul dintre obiectivele sale este eliminarea prezenţei militare americane din Orientul Mijlociu, prezintă retragerea din Irak drept o victorie a aşa-numitei „axe a rezistenţei”, reţeaua de grupări armate aliate Teheranului în regiune.

„O securitate durabilă va prevala în Irak după plecarea americanilor din ţară şi, în cele din urmă, din regiune”, a declarat Amir Hayat Moqaddam, vicepreşedintele Comisiei pentru Securitate Naţională din Parlamentul iranian.

Iranul „salută retragerea trupelor americane din Irak şi o va susţine fără îndoială”, a afirmat acesta. „Grupările de rezistenţă acţionează în prezent, uneori atacând şi confruntându-se cu trupele americane.”

Washingtonul acuză miliţiile irakiene susţinute de Iran că participă la conflictul mai amplu din Orientul Mijlociu şi că lansează atacuri asupra unor ţări vecine la indicaţiile Teheranului. Cel mai recent, acestea au fost acuzate că au lovit în această lună o importantă conductă petrolieră saudită. Guvernul de la Bagdad susţine că încearcă să limiteze influenţa acestor grupări.

• Riscul revenirii Statului Islamic

Retragerea americană generează îngrijorări şi în privinţa unei eventuale revitalizări a Statului Islamic. Oficiali din structurile de securitate ale guvernului federal irakian, dar şi din regiunea autonomă Kurdistan, avertizează că jihadiştii păstrează o reţea de celule clandestine, deşi autoproclamatul lor „califat” a fost înfrânt în urmă cu aproape un deceniu.

În perioada de maximă expansiune, Statul Islamic controla aproximativ o treime din teritoriul Irakului şi a ucis mii de oameni.

Reducerea accesului la informaţiile furnizate de SUA, la sprijinul logistic şi la dronele americane ar putea oferi grupării posibilitatea de a se reorganiza, avertizează comandantul kurd Sirwan Barzani.

„De mai bine de două săptămâni am observat mişcări ale celulelor clandestine ale Statului Islamic, după ce în presă a fost anunţată retragerea oficială a coaliţiei internaţionale din Irak până la sfârşitul lunii septembrie”, a declarat acesta. Anunţul „le-a ridicat, în opinia mea, moralul” luptătorilor.

Forţele de securitate irakiene au anunţat, de asemenea, că o presupusă celulă a Statului Islamic pregătea atentate sinucigaşe care urmau să coincidă cu retragerea trupelor străine. Potrivit unor oficiali irakieni din domeniul securităţii şi armatei, complotul evidenţiază riscul ca organizaţia jihadistă să exploateze eventualele breşe de securitate, în pofida înfrângerilor militare suferite în ultimii ani.

Statul Islamic „încearcă să transmită mesajul că gruparea este încă puternică şi capabilă să lanseze atacuri sângeroase”, a declarat colonelul Khalid al-Bayati, înalt oficial din domeniul securităţii din oraşul petrolier strategic Kirkuk.