Ţara noastră nu aprobă proiectul de revizuire a Directivei pe tutun

Autorităţile noastre nu sunt de acord cu propunerile făcute la nivelul CE pentru revizuirea Directivei pe tutun, potrivit documentului care exprimă poziţia de ţară faţă de acest proiect.

În prezent, Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European (PE) analizea-ză propunerea de revizuire a Directivei în domeniu, care a fost adoptată de Comisia Europeană (CE) în luna decembrie a anului trecut. Reprezentanţii CE estimează că acest proiect va fi adoptat în 2014 şi va intra în vigoare în perioada 2015-2016.

Până atunci, parlamentele statelor membre pot să examineze propunerea de revizuire şi să trimită oficial comentarii şi amendamente.

Actul legislativ propus prevede norme noi şi mai stricte privind modul în care pot fi fabricate, prezentate şi comercializate produsele din tutun, vizând alinierea legislaţiilor, reglementărilor şi prevederilor administrative ale statelor membre UE cu privire la nivelul maxim de gudron, nicotină şi monoxid de carbon al ţigaretelor, folosirea avertismentelor de sănătate şi a altor informaţii pe ambalajul produselor din tutun.

Alături de România, s-au exprimat public împotriva prevederilor proiectului de Directivă şi Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Spania, Italia. Deşi încă nefinalizată, poziţia Germaniei, care a reieşit din şedinţele grupurilor de lucru de până acum, este foarte apropiată de cea a ţării noastre.

Poziţia ţării noastre, prin care ne opunem principalelor prevederi ale propunerii de Directivă, printre care interzicerea ţigaretelor slim, a celor cu arome sau mărirea avertismentelor de sănătate până la 75% din suprafaţa pachetului, vine în urma faptului că industria tutunului a adus la bugetul de stat, anul trecut, peste 3 miliarde euro, fiind al doilea mare contributor la bugetul public, după cea petrolieră.

Documentul citat arată că suma de 3 miliarde euro ar fi redusă dramatic dacă propunerea de Directivă ar fi adoptată în forma actuală.

"România susţine măsurile de reglementare a produselor din tutun, în măsura în care acestea sunt echilibrate şi proporţionate cu obiectivul urmărit, acela de a îmbunătăţi nivelul de sănătate a populaţiei, uşor de implementat şi duc la o corectă informare a consumatorilor", mai precizează documentul.

Acesta subliniază: "Prevederile referitoare la interzicerea unor categorii de produse pot determina o contracţie de aproximativ 20,36% din totalul pieţei legale, concomitent cu o reorientare a consumatorilor către produse similare provenite din contrabandă, precum şi diminuarea corespunzătoare a veniturilor bugetare, estimată la circa 1,5 miliarde lei. Reorientarea consumatorilor către produse de contrabandă ar putea inclusiv duce la creşteri ale riscurilor la adresa nivelului de sănătate al populaţiei, având în vedere lipsa unui control asupra modului de producere a acestora".

România nu susţine interzicerea aditivilor şi ingredientelor cu "aroma caracteristică", printre care se află şi mentolul, dar este de acord cu reglementarea produselor din tutun puternic aromatizate, cu aromă specifică de fructe sau de dulciuri, care au potenţialul să încurajeze şi să faciliteze consumul de tutun în rândul tinerilor şi copiilor.

"România îşi exprimă rezervele privind interzicerea producţiei şi comercializării de ţigări mentol şi slim, măsuri propuse Comisia Europeană. Nu credem că interzicerea producţiei şi comercializării de ţigări mentol şi slim respectă această proporţie corectă între criteriile de natură economică şi cele care ţin de sănătatea populaţiei", a declarat, recent, la Bruxelles, Varujan Vosganian, ministrul economiei.

Nu în ultimul rând, securizarea frontierei de Est a Uniunii Europene, în vederea aderării României la spaţiul Schegen, comportă costurile unei logistici care poate deveni împovorătoare, în condiţiile unei potenţiale creşteri a fenomenului de contrabandă, precum şi de relocare a unor resurse în vederea combaterii traficului ilicit, potrivit poziţiei noastre de ţară.

Printre altele, având în vedere existenţa mijloacelor de comunicare privind metodele de renunţare la fumat, faptul că introducerea prevederilor referitoare la mărirea suprafeţei avertismentelor combinate poate fi interpretată ca o restângere evidentă a dreptului de a folosi mărcile comerciale şi că propunerea de poziţionare a avertismentului de sănătate în partea de sus a pachetului face imposibilă aplicarea timbrului care atestă plata accizei iar poziţionarea lui în partea de jos a pachetului l-ar lăsa intact la deschiderea pachetului, oferind posibilitatea reutilizării acestuia, ţara noastră propune menţinerea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare privind dimensiunea avertismentelor de sănătate sau, eventual, creşterea dimensiunii avertismentului de sănătate la 45% din suprafaţa pachetului, poziţionarea avertis-mentelor de sănătate în partea de jos a pachetului şi menţinerea timbrului fiscal în partea de sus, ca sigiliu.

În forma actuală, proiectul prevede adoptarea unor măsuri precum introducerea ambalajelor generice (prin eliminarea tuturor formelor de prezentare a mărcii, cu excepţia numelui de marcă ce ar fi prezentat într-un font uniform şi identic pentru toate brandurile existente pe piaţă), interzicerea afişării produselor la punctele de vânzare, mărirea pictogramelor cu avertismente de sănătate de la 30% la 75% din suprafaţa pachetului, stabilirea unei liste comune de ingrediente permise sau interzise pentru utilizare în produsele din tutun, interzicând utilizarea de ţigarete, tutun de rulat şi produse din tutun nefumigene cu arome caracteristice.

Toţi jucătorii din industria tutunului, de la cultivatori până la distribuitori, dar şi reprezentanţii industriilor conexe şi chiar şi autorităţile din ţările membre UE şi-au arătat, scepticismul faţă de aceste potenţiale reglementări. Reprezentanţii sectoarelor menţionate au spus, la unison, că, dacă vor fi adoptate, aceste reglementări nu-şi vor atinge obiectivul, ba, mai mult, vor conduce, printre altele, la creşterea contrabandei şi a nivelului ratei şomajului.

Comisia Europeană a primit 14 avize negative motivate pe principiul subsidiarităţii (principiu potrivit căruia problemele apărute la un moment dat, într-un sistem, sunt soluţionate la cel mai apropiat nivel decizional al acestora), privind propunerea de revizuire a Directivei pe tutun, din partea unui număr de opt state membre, fiecărui parlament naţional fiindu-i atribuite două voturi. Cele 14 avize aparţin Suediei, Cehiei, Greciei, Italiei, Bulgariei, Portugaliei, Danemarcei şi Camerei Deputaţilor a Parlamentului României.