TENSIUNI IN SISTEMUL BANCAR EUROPEAN Fuziunea NBG şi Eurobank, blocată

"Tensiune" pare să fie cuvântul care descrie cel mai bine situaţia din sistemul bancar european, în acest moment, piaţa locală nefiind nici ea ocolită.

După ce, în ultimele săptămâni, prima pagină a publicaţiilor de ştiri a fost ţinută de Cipru, Grecia revine în centrul atenţiei, în urma anunţului Băncii Centrale a acestei ţări, potrivit căruia National Bank of Greece şi Eurobank Ergasias, care ar fi trebuit să fuzioneze până la sfârşitul anului, urmează să fie recapitalizate separat. Informaţia, făcută publică duminică seara, a provocat prăbuşirea acţiunilor celor două instituţii de credit, în şedinţa bursieră de ieri. Titlurile NBG şi cele ale Eurobank au coborât, fiecare, cu 30%, limita maximă, pe fondul temerii investitorilor că participaţiile le vor fi diluate masiv. Şi acţiunile Alpha Bank şi ale Piraeus Bank au fost afectate, coborând cu 11%, respectiv 9%.

Presa elenă anunţase împotrivirea creditorilor internaţionali faţă de fuziunea celor două bănci, pe motiv că entitatea care ar rezulta ar avea active de 170 miliarde euro, apropiate de PIB-ul Greciei, de 190 miliarde euro, ceea ce ar face-o dificil de recapitalizat şi de vândut unui investitor strategic, pe viitor.

Directorul general al NBG, Alexandros Tourkolias, declara, însă, săptămâna trecută, că fuziunea urmează să continue conform planurilor.

Tot duminică seară, NBG şi Eurobank au înştiinţat Banca Centrală a Greciei că nu îşi pot asigura 10% din capitalul necesar ca urmare a contribuţiei sectorului privat, ceea ce înseamnă că recapitalizarea urmează să fie suportată integral de Fondul Elen de Stabilitate Financiară. Atingerea pragului de 10% era necesară pentru ca băncile să îşi păs-treze statutul de entităţi private.

Banca Centrală a Greciei a mai afirmat că atât NBG şi Eurobank, cât şi Alpha Bank şi Piraeus Bank vor fi recapitalizate până la sfârşitul acestei luni. Hellenic Postbank, deţinută de către statul grec, ar urma să fie absorbită de Eurobank, potrivit presei locale. Consiliul de Administraţie al acesteia din urmă a stabilit să se întâlnească astăzi, pentru a decide cum să continue procesul de recapitalizare, potrivit unui anunţ al instituţiei de credit.

Acordul de fuziune dintre NBG şi Eurobank a fost anunţat în octombrie anul trecut şi aprobat de toate autorităţile de reglementare din Grecia şi Uniunea Europeană (UE). Oferta publică a fost aprobată de acţionarii EFG Eurobank, iar NBG deţine în prezent, 84%, din acţiunile acesteia. În urma recapitalizării Eurobank, însă, această deţinere ar urma să ajungă la aproximativ 3% din titluri. NBG a emis 300 de milioane de acţiuni noi, care sunt tranzacţionate la bursa din Atena din 27 februarie.

În ţara noastră, Consiliul Concurenţei a avizat, în luna februarie, fuziunea celor două instituţii de credit. NBG deţine, pe plan local, controlul asupra Banca Românească (99,28% din capitalul social), NBG Securities România (100%), NBG Factoring IFN (99,29%), NBG Leasing IFN (100%) şi Garanta Asigurări SA (94,96%).

Eurobank controlează, în ţara noastră, Bancpost (99,11%), ERB Retail Services IFN (100%), ERB Leasing IFN (100%), Eurobank Finance (100%), Eurobank Securities SA (100%), Eurobank Property Services (80,01%), Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti (100%), IMO - II Property Investments (100%), EFG IT Shares Services (100%), EFG Eurolife Asigurări Generale (100%), EFG Eurolife Asigurări de Viaţă (100%), Retail Development (55,94%) şi Seferco Development SA (100%).

• Bank of Cyprus România rămâne închisă pentru încă două săptămâni

Un alt eveniment din sectorul bancar european cu implicaţii şi asupra ţării noastre este continuarea procesului de restructurare şi reoarganizare a Bank of Cyprus (BoC).

Banca Centrală a Ciprului a decis să prelungeas-că suspendarea operaţiunilor sucursalei locale a instituţiei de credit, pentru a derula negocierile privind vânzarea acesteia. Astfel, BoC România rămâne închisă până pe 22 aprilie. Operaţiunile au fost suspendate, la începutul săptămânii trecute, în vederea identificării unei soluţii de vânzare a sucursalei. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), declara, atunci, că există şanse mari ca tranzacţia să fie perfectată într-o săptămână, domnia sa neexcluzând, însă, posibilitatea prelungirii operaţiunii. Dacă depozitele cu o valoare totală de peste 100.000 euro, constituite de clienţii persoane fizice, microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), sunt garantate de schema de garantare a depozitelor din Cipru, prelungirea suspendării riscă să afecteze clienţii care au conturi deschise la sucursala locală a BoC.

• Noua legislaţie europeană în privinţa rezoluţiei bancare ar putea impune pierderi deponenţilor cu sume mai mari de 100.000 euro

Comisia Europeană lucrează, în prezent, la redactarea unei directive privind sectorul bancar, care ar urma să încorporeze răspunderea investitorilor în legislaţia statelor membre, a declarat comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn. Domnia sa a precizat că şi deponenţii care au plasat sume mai mari de 100.000 euro într-o bancă ar urma să contribuie la restructurarea acesteia, subliniind, însă, că modelul cipriot a fost unul excepţional: "Cipru a fost un caz special, însă directiva viitoare presupune că răspunderea investitorilor şi a deponenţilor va fi aplicată în cazul restructurării sau a închiderii unei bănci. Există o ierarhie foarte clară: mai întâi acţionarii, apoi, posibil, investiţiile şi depozitele neprotejate. Însă limita de 100.000 este sacră, depozitele având o valoare mai mică de atât sunt, întotdeauna, în siguranţă".

Utilizarea unei părţi a depozitelor pentru recapitalizarea băncilor aflate într-o situaţie dificilă nu este dorită doar de autorităţile europene, guvernul canadian luân în calcul implementarea unui regim similar, de "bail-in", pentru instituţiile de credit de importanţă sistemică. Proiectul de buget pentru acest an al statului nord-american propune ca, în cazul în care o instituţie de credit inclusă în această categorie şi-ar epuiza capitalurile proprii, să poată să fie recapitalizată şi reviabilizată printr-o conversie rapidă a anumitori pasive în capital, obiectivul măsurii fiind reducerea poverii restructurării pentru contribuabili.

Voci din piaţa bancară din ţara noastră au afirmat că persoanele care au constituit depozite mai mari de 100.000 euro la o bancă ar trebui să fie considerate investitori şi nu deponenţi ai respectivei bănci. Analistul Florin Cîţu atrage, însă, atenţia că o astfel de abordare riscă să crească volatilitatea finanţării sistemului bancar din depozite.

• Creditarea, blocată pentru trei zile, din cauza unei defecţiuni la Biroul de Credit

Băncile nu au putut acorda credite în primele trei zile ale săptămânii trecute, din cauza unei defecţiuni la sistemul informatic al Biroului de Credit, potrivit unor surse din piaţa bancară. Băncile utilizează baza de date a Biroului de Credit pentru a accesa informaţii cu privire la istoricul de credit al clienţilor proprii şi potenţiali. Astfel, instituţiile de credit pot afla dacă o persoană are întârzieri sau restanţe la plata ratelor unui credit, are mai multe credite sau a comis fraude în relaţia cu băncile.

Băncile obişnuiau să interogheze baza de date a Biroului de Credit atât în etapa de pre-calificare, cât şi în cea de calificare a unui potenţial client, precum şi pentru a obţine date care să le ajute la colectarea creanţelor. Ca urmare a politicilor de reducere a costurilor, acestea fac, în prezent, interogări noi doar pentru analiza de calificare pentru credit a clientului, pentru celelalte operaţiuni utilizând date obţinute în urma interogărilor anterioare.