Uniunea Europeană, în război cu "Gazprom"?

Solidaritatea de la nivelul Uniunii Europe (UE) şi o poziţie activă a acestui bloc vor permite strunirea politicii inconsecvente pe care o desfăşoară monopolul rus al gazelor "Gazprom" faţă de Lituania, a declarat premierul lituanian Andrius Kubilius, în cadrul summitului UE, informează News On Wall.

În următorii zece ani, UE intenţionează să cheltuiască 1.000 miliarde de euro pentru crearea unei noi infrastructuri energetice europene. UE vrea, astfel, să investească în construcţia unei infrastructuri energetice în interiorul şi în afara blocului european, în dezvoltarea surselor energetice alternative şi majorarea eficienţei energetice, în crearea de pieţe comune pentru gaze şi pentru energie electrică şi în diminuarea rolului dominator al marilor concerne energetice, în scopul majorării concurenţei.

Premierul lituanian este convins că o piaţă energetică integrată, liberă şi sigură poate fi creată în Europa doar printr-o poziţie activă a tuturor ţărilor din UE, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

"Solidaritatea europeană nu trebuie să fie o reacţie pasivă, ci o politică activă, mai ales atunci când ai de-a face cu asemenea monopoluri precum Gazprom, care, în cele din urmă, va trebui să se supună condiţiilor concurenţiale de pe piaţă", a spus Kubilius.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, nu este o întâmplare că tocmai Vilniusul a devenit iniţiatorul acestor cereri faţă de "Gazprom". Lituania este considerată astăzi ţara cea mai afectată de condiţiile livrărilor ruseşti. Ministerul Energiei din Lituania a înaintat, în 25 ianuarie, o plângere către Comisia Europeană, care a stat la baza iniţierii unei anchete privind "modul în care Gazprom abuzează de poziţia sa dominantă pe piaţă". În opinia Ministerului lituanian, informaţia apărută în decembrie 2010, privind stabilirea de preţuri mai bune de către "Gazprom" pentru Letonia şi Estonia, constituie o "pedeapsă" la adresa Lituaniei, ca urmare a iniţiativei sale de liberalizare a pieţei gazelor.

Totuşi, în opinia analiştilor europeni, toate aceste măsuri vor permite UE, în cel mai bun caz, să menţină actualul nivel de dependenţă faţă de importul de petrol şi gaze din Rusia şi ţările Orientului Mijlociu, însă nu vor schimba radical situaţia. Astfel, europenii nu vor putea scăpa, în viitorul apropiat, de dependenţa de gazul rusesc, chiar dacă "Gazprom" îşi va mai restrânge poziţiile pe piaţa europeană, atât în privinţa volumului, cât şi a preţului livrărilor.

În ce-i priveşte, experţii ruşi cred că "Gazprom" va cunoaşte o perioadă dificilă, însă este prematur să se vorbească despre un viitor război cu UE.