UTI va investi 50 milioane euro, în următorii cinci ani

• Interviu cu Tiberiu Urdăreanu, preşedintele grupului UTI

Reporter: Tocmai aţi făcut bilanţul activităţii grupului UTI, pe care îl conduceţi. Cum a încheiat corporaţia anul financiar 2010?

Tiberiu Urdăreanu: Anul trecut am avut cea mai mare profitabilitate din istoria noastră de 20 de ani. Cifra de afaceri a fost de aproape 160 de milioane de euro, la nivelul întregului grup. Am mai atins şi în 2008 o cifră de afaceri similară, însă, ca profitabilitate, 2010 a fost un an record. Profitul operaţional a crescut cu 14%, atingând 22 milioane de euro, iar profitul net a înregistrat o creştere de 10%, faţă de 2009 şi de 2008, ani în care am avut cifre de afaceri mari, dar profitabilitatea a fost mai mică.

Reporter: Care dintre cele şase linii de business a înregistrat cel mai mare profit?

Tiberiu Urdăreanu: Foarte profitabilă a fost, anul trecut, linia de Facility Management. Este o linie de business care a plecat de la zero şi a ajuns la un volum impresionant de afaceri, încheind anul 2010 cu o cifră de afaceri de circa 40 de milioane de euro. Această nouă afacere vizează prestarea unor servicii de întreţinere şi mentenanţă pentru clădiri, în general, şi pentru obiective industriale. Într-un timp foarte scurt, ne-am dezvoltat o reţea în toată ţara, astfel încât suntem singurii din România care putem deservi un client ce are facilităţi în toată ţara.

Mai există o tendinţă în piaţă care constă în faptul că firme care până acum aveau servicii proprii de întreţinere şi angajaţi în toată ţara îşi externalizează acest serviciu. Am realizat câteva contracte interesante în acest sens, prin care am preluat şi forţa de muncă şi am asigurat reduceri de buget cu 20-30% faţă de bugetele anterioare acestei externalizări. Acest model de business prinde foarte bine acum, în perioada de criză. Noi am avut şi înainte de criză o astfel de preluare. A fost o licitaţie internaţională la Aeroportul "Henri Coandă", pe care am câştigat-o şi a dat rezultate foarte bune. Şi mai interesant este pentru instituţiile de tip reţea, cum ar fi băncile sau Poşta Română, unde, în acest ultim caz, am preluat serviciile de întreţinere şi mentenanţă, cu tot cu personal.

Pe locul al doilea, ca profitabilitate, a fost Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii, a treia divizie în top fiind Sistemele de Securitate pentru Infrastructuri critice şi Apărare. Toate liniile de business formează un portofoliu foarte greu de gestionat, fiind destul de diverse şi complexe, dar avantajul s-a văzut acum, în perioada de criză, pentru că atunci când nu a mers una au mers altele. Pe partea de construcţii, de exemplu, a fost o cădere de ansamblu şi acest lucru s-a simţit şi la noi, însă pe partea de IT, Facility Management şi în Management al traficului lucrurile au mers foarte bine. Spre exemplu, linia de afaceri Sisteme de securitate pentru spaţii comerciale şi industriale are o cotă de piaţă de circa 70% din totalul spaţiilor comerciale din România care au sisteme de securitate, dar piaţa a căzut dramatic în perioada de criză. Astfel, şi rezultatele acestei linii au fost cam la jumătate faţă de un an normal. Oricum, toate companiile au rămas profitabile, niciuna nu a înregistrat pierderi şi continuăm să avem o poziţie dominantă în majoritatea zonelor de business.

Reporter: Portofoliul diversificat a fost singurul lucru care a ajutat corporaţia să obţină profit într-o perioadă de recesiune?

Tiberiu Urdăreanu: Portofoliul diversificat constituie principalul avantaj într-o perioadă de criză. Însă, odată cu apariţia recesiunii, am întreprins nişte acţiuni care s-au dovedit foarte eficiente. În primul rând, am revenit la un stil de coordonare şi control centralizat, cu precădere în zona financiar-contabilă şi am impus un sistem de monitorizare permanentă a profitabilităţii şi a cos-turilor fixe, astfel încât acestea să se ajusteze la nivelul veniturilor. Ne-am adaptat în timp real, prin ajus-tarea costurilor fixe, pentru a ne păs-tra profitabilitatea. Aceasta a fost prioritatea tuturor firmelor noastre - indiferent de cât de mult scade volumul cifrei de afaceri, activitatea trebuie să se păstreze profitabilă. A fost un control al costurilor foarte strict, s-a apăsat la maxim pe pedala de control al costurilor, dar, în special, am apăsat pe pedala creşterii şi am depus eforturi foarte mari pentru contracte noi şi clienţi noi.

Până în 2008 am avut o creştere continuă, în 2009 a fost o scădere a cifrei de afaceri, din cauza căderii pieţei de construcţii şi a retailului, dar am avut profit şi în 2009, chiar mai mare ca în 2008. Într-o perioadă de criză este mai uşor să impui res-tricţii şi o anumită rigoare, pe care în momente de boom le treci cu vederea. Reducerea pierderilor a fost foarte importantă şi, pe lângă acest lucru, au mai apărut anumite tipuri de lucrări cu valoare adăugată mai mare.

Reporter: Aţi făcut şi disponibilizări?

Tiberiu Urdăreanu: Au fost şi cazuri în care am disponibilizat personal, de cele mai multe ori pe perioade limitate, de 3-6 luni, până când compania respectivă s-a res-tructurat şi a reluat creşterea. Au plecat cam 100 de oameni anul trecut. În prezent avem 3200 de angajaţi şi, de la finalul lui 2010, am reluat angajările.

De asemenea, anul trecut, pentru a ne creşte volumul de afaceri, am fructificat la maxim şi posibilităţile noastre de finanţare şi am adus lucrări noi, clienţi noi, doar prin faptul că am plătit noi lucrările. De exemplu, lucrările de construcţie în cazul aeroportului de la Cluj le-am finanţat noi. Am realizat proiectul în doi ani, iar clientul ne plăteşte în zece. Cu acest argument suplimentar am reuşit ca în perioada de criză să mai realizăm câteva lucrări noi şi am avut nişte succese încurajatoare şi pe piaţa internaţională. Spre exemplu, am replicat soluţia de furnizare de carduri pentru tahograful digital pe bază de infrastructuri cu chei publice implementată pentru Autoritatea Rutieră Română în ţări cum ar fi Ucraina, Republica Moldova, Turk-menistan, Albania, iar în Yemen şi în Kuweit am implementat sistemele de securitate fizică.

Reporter: Care este valoarea veniturilor din activitatea prestată în alte ţări?

Tiberiu Urdăreanu: Anul trecut am realizat aproximativ zece milioane de euro din activitatea la export.

Reporter: Conduceţi una dintre cele câteva firme care produc certificate digitale. Ce cotă de piaţă aveţi pe acest segment?

Tiberiu Urdăreanu: Există informaţii potrivit cărora după prima campanie de vânzare de certificate digitale în vederea depunerii declaraţiilor fiscale au fost vândute în România circa 30.000 de certificate digitale, dintre care firma noastră certSIGN a vândut cam jumătate. Mai sunt doi concurenţi care îşi împart restul de 50%.

certSIGN este singura firmă din România care are propria tehnologie în acest domeniu. Ceilalţi competitori au venit cu produse din afară. Primul pas important a fost anul trecut, când ANAF a impus utilizarea internetului pentru depunerea declaraţiilor fiscale. Produsele le avem de circa zece ani, dar le-am instalat mult timp în sfera guvernamentală sau privată (bănci, operatori de telefonie mobilă). De exemplu, acest sistem l-am instalat în cadrul Ministerului Apărării. De asemenea, toată interfaţarea cu autorităţile NATO este făcută şi autorizată cu produsele noastre şi toată infrastructura pentru baza de date Schengen este făcută tot de noi. Acum, însă, s-a deschis şi piaţa publică, primul pas fiind reprezentanţii companiilor care depun declaraţii fiscale şi acum, paşii următori vor fi legaţi de cardul de sănătate şi obligativitatea ca medicii să aibă astfel de certificate digitale. Notarii reprezintă o altă posibilă piaţă pentru certSIGN. Acum se deschide piaţa în ţara noas-tră, potenţialul este mare, se va ajunge la milioane de solicitări de astfel de certificate.

Reporter: Cât costă un certificat digital?

Tiberiu Urdăreanu: Costul simplu al unui certificat digital este 30 de euro. Însă acesta trebuie pus pe un suport. Dispozitivul poate fi un card magnetic, cu cip sau un USB, care mai costă 17 euro, fără TVA. Pentru noi, asta este tot, dar la alte firme mai sunt implicate şi alte cos-turi. Persoana fizică sau juridică trebuie să meargă la un ghişeu autorizat să gestioneze date personale pentru a confirma că acele date sunt aceleaşi cu cele de pe certificatul digital. Noi avem o colaborare cu câteva bănci, în principal cu BRD, pentru acest lucru, iar persoana nu mai trebuie să plătească nimic. În schimb, în cazul celorlalte companii, viitorul beneficiar de certificat, trebuie să meargă la un notar care percepe, în medie, un onorariu de opt euro, pentru acest lucru. Certificatul digital se emite o singură dată şi are o valabilitate de un an, după care trebuie să fie reînnoit. Costul de reînnoire a certificatului este mult mai mic, de 30 de euro, fără TVA, plătindu-se doar certificatul propriu-zis, fără suport, iar reînnoirea se poate face printr-o simplă cerere transmisă pe e-mail.

Reporter: Ce planuri de investiţii aveţi?

Tiberiu Urdăreanu: Avem un plan de investiţii pe care l-am finalizat la sfârşitul anului trecut şi care vizează următorii cinci ani. Este vorba despre aproximativ 50 de milioane de euro pentru achiziţii de noi companii şi dezvoltări de business-uri noi şi despre circa 30 de milioane de euro pentru dezvoltare internaţională, în perioada 2011-2016. În primul rând dorim să consolidăm liniile de business existente şi pe domeniile respective să achiziţionăm companii, atât în România, cât şi în străinătate.

Reporter: Aveţi deja în vizor anumite ţări?

Tiberiu Urdăreanu: Ţintim zona central-europeană - Polonia, Ungaria, Ucraina - şi Orientul Apropiat. Ca priorităţi, vrem să achiziţionăm companii din domeniul sistemelor de securitate şi din domeniul serviciilor de Facility Management şi IT.

Reporter: În 2010 aţi făcut achiziţii?

Tiberiu Urdăreanu: Anul trecut am achiziţionat o companie în Italia, în domeniul serviciilor de Facility Management, prin care am şi câştigat două licitaţii în această ţară. De asemenea, am achiziţionat compania "Selas Traffic" Ploieşti, în vederea abordării de noi proiecte de management al traficului în judeţul Prahova

Reporter: Ce buget de investiţii aveţi pentru 2011?

Tiberiu Urdăreanu: Anul acesta avem un buget destul de bun. Când ne facem bugetul luăm în calcul doar proiectele care se află în derulare. Acum avem un pachet de contracte semnate de 130 milioane de euro, pentru proiecte pe care le vom desfăşura pe parcursul acestui an. Sperăm să mai câştigăm şi alte contracte în 2011 şi să ajungem măcar la nivelul rezultatelor de anul trecut, pentru că noi aproape tot profitul îl reinvestim.

Reporter: Aţi spus că strategia pentru investiţii se întinde pe cinci ani. Este prima dată când realizaţi un astfel de plan investiţional?

Tiberiu Urdăreanu: Am mai avut o strategie pe cinci ani, care a vizat perioada 2005-2010. Din totalitatea obiectivelor propuse, pe cele mai importante le-am îndeplinit, şi aici fac referire la cifra de afaceri şi la cota de piaţă. Astfel că, la sfârşitul anului trecut, am întocmit cea de-a doua planificare strategică, pentru 2011-2015.

Reporter: Pe lângă Poşta Româ-nă, "Metrorex" şi Aeroportul "Henri Coandă", ce alţi clienţi mari are UTI?

Tiberiu Urdăreanu: Avem clienţi foarte mari, pe diverse linii de business, cum ar fi "Nuclear Electrica", "Dacia Renault", Aeroportul Internaţional Sibiu, Aeroportul Internaţional "Aurel Vlaicu", RATB, "Metro Cash and Carry", "Carrefour", "Raiffeisen Bank", Consiliul Local Craiova, Primăria Municipiului Bucureşti.

Reporter: Aţi atras fonduri europene pentru derularea vreunui proiect?

Tiberiu Urdăreanu: Am atras circa două milioane de euro pentru activitatea de traning şi am mai câştigat patru proiecte, de circa 7 milioane de euro, prin care să ne finanţăm nişte capabilităţi noi de cercetare-dezvoltare. Suntem pe cale să depunem noi proiecte, care să ne permită să ne sporim capacităţile de producţie şi să ne creştem productivitatea.

Reporter: Derulaţi proiecte în consorţii cu alte companii şi prin parterneriate public-private (ppp). Ce părere aveţi despre aceste tipuri de asocieri?

Tiberiu Urdăreanu: Lucrăm în consorţii tot mai mult, chiar încercăm să promovăm această idee, pentru că lucrările sunt din ce în ce mai complexe şi nu întotdeauna reuşim să acoperim toate capabilităţile şi competenţele de care este nevoie în respectivele proiecte.

În ceea ce priveşte ppp, avem acum nişte proiecte foarte mari. Unul dintre ele este proiectul Netcity (n.r. - reţeaua metropolitană de fibră optică a Capitalei), care este cel mai mare ppp în viaţă în Româ-nia, cu o valoare de aproape 300 de milioane de euro. Am reuşit să depăşim perioada de criză financiară şi de lipsă de finanţare. Am realizat cam jumătate din etapa întâi a proiectului, şi anume 160 de km de infrastructură subterană de telecomunicaţii, din care 90 de km sunt operaţionali, din cei aproximativ 300 de km - cât reprezintă prima etapă a proiectului. Aceasta trebuie finalizată până la jumătatea anului viitor, însă estimăm că va fi gata până la sfârşitul lui 2011. Am inves-tit, în 2010, sume importante de bani. Mai există o etapă, până la 900 de km. Este un ppp cu primăria Capitalei, prin care noi investim în realizarea acestei reţele, o exploatăm 50 de ani, timp în care plătim redevenţă la bugetul local şi după aceea o returnăm autorităţii. Ar trebui să fie o creştere substanţială de astfel de proiecte în România.

Reporter: Cum caracterizaţi pieţele pe care funcţionează grupul UTI?

Tiberiu Urdăreanu: În domeniile noastre, piaţa a suferit nişte schimbări importante anul trecut şi cred că acestea se vor menţine. Pe de o parte, a scăzut foarte mult ponderea investiţiilor private şi, prin urmare, şi numărul şi volumul clienţilor privaţi. Pe de altă parte, a crescut ponderea clinenţilor de stat, datorită fondurilor europene.

Anul trecut, UTI a vândut o firmă din cadrul grupului - "Cobra Security" - care era una dintre marile firme de servicii de securitate de la noi. Am dat-o din cauza lipsei de reglementări în acest domeniu. România este singura ţară în care agenţii de pază nu au un statut recunoscut, nu au studii şi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Marea lor majoritate sunt plătiţi la negru şi iarna lucrează să facă un ban, vara pleacă să lucreze pe litoral, aceştia nu sunt profesionişti. Este un exemplu de piaţă absolut pierdută de sub control, complet nereglementată. De aceea am vândut-o, chiar dacă momentul şi condiţiile nu au fost tocmai optime.

În fiecare dintre linile noastre de business există competiţie, se vede la fiecare licitaţie.

Reporter: Mulţumesc!