VARĂ FIERBINTE PENTRU CLASA POLITICĂ PSD - între alianţe şi Congres, PNL- sub spectrul moţiunii de cenzură

Amânarea alegerilor locale pentru toamna acestui an a creat premisele unei lupte politice care se va întinde pe parcursul întregului sezon estival în care abia am intrat. Se anunţă o vară fierbinte pentru clasa politică din ţara noastră, mai ales că recentele sondaje de opinie arată o scădere a procentelor în dreptul PNL - ce începe să se erodeze la guvernare, al PSD - partid care suferă din cauza nereformării la nivel de conducere şi doctrină, în timp ce singurul partid care creşte cu 5%, ajungând la peste 11%, este Pro România, formaţiune al cărei şef este fostul lider social-democrat Victor Ponta. USR stagnează, în timp ce PLUS reuşeşte să mai urce şi să treacă în sondaje pragul de 5% necesar intrării în Parlament. ALDE - formaţiune politică în care au rămas numai Călin Popescu Tăriceanu, Norica Nicolai şi Daniel Chiţoiu riscă să iasă din Parlament la alegerile ce vor fi organizate în luna decembrie, cum la fel ar fi şi soarta PMP - partid înfiinţat de Traian Băsescu şi condus, se pare, în afara Legislativului, de Eugen Tomac.

În aceste condiţii, liderii social-democraţi se gândesc serios la o alianţă electorală a stângii formată din PSD, Pro România şi ALDE (o ironie a sorţii pentru liberalul Tăriceanu!) care să reprezinte o alternativă la alianţa post-electorală care se prefigurează între PNL, USR şi PLUS, cele trei partide de dreapta care doresc să guverneze în perioada 2020-2024.

Prima care s-a referit la posibilitatea creării unei astfel de alianţe a fost Gabriela Firea, liderul PSD Bucureşti şi primar general al Capitalei, care a afirmat că înainte de declanşarea pandemiei au avut loc întâlniri ale social-democraţilor cu cei de la Pro România şi ALDE, în perspectiva încheierii unei alianţe electorale. De fapt, acest lucru s-a văzut în momentul în care, înaintea pandemiei, cele trei formaţiuni politice, beneficiind şi de sprijinul UDMR, au reuşit să dea jos primul guvern Orban prin moţiunea de cenzură care a trecut de plenul Parlamentului la începutul lunii februarie.

Gabriela Firea a declarat că din întâlnirea liderilor celor trei formaţiuni politice care pot constitui un pol al stângii s-au desprins câteva idei privind o posibilă colaborare atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare. Preşedintele PSD Bucureşti a precizat: "Avem puncte comune. Sunt şi câteva subiecte care ne despart, unul mai ales mai stringent. Într-adevăr, pandemia a oprit aceste discuţii. Nu le-aş spune negocieri, pentru că uneori cuvântul negociere poartă în sine şi o notă peiorativă. Pare că eşti, cumva, în situaţia în care ce dai, ce primeşti şi, repet, poate fi interpretat ca un sentiment care în sine nu este foarte plăcut. Au fost discuţii".

• Marcel Ciolacu, relaţii reci cu Viorica Dăncilă

La rândul său, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat recent că susţine încheierea unei alianţe cu partidele conduse de Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu, dar o decizie în acest sens trebuie luată de către partid, probabil la Congresul Extraordinar pe care social-democraţii îl vor avea în cursul verii şi în care va fi aleasă şi noua conducere a PSD pentru următorii patru ani.

Marcel Ciolacu a arătat că o eventuală preluare a guvernării de către PSD în alianţă cu formaţiunile lui Ponta şi Tăriceanu trebuie să fie însoţită de un program clar de guvernare centrat pe măsurile de relansare a economiei după pandemie.

Preşedintele interimar al PSD a recunoscut discuţiile dintre cei trei lideri la care s-a referit Gabriela Firea. Marcel Ciolacu a spus: "Am avut discuţii cu domnul Tăriceanu şi cu domnul Ponta. Este adevărat, mai plăcută cu domnul Tăriceanu. Sunt nişte excese din partea domnului Ponta, i-am spus că nu este normal, având în vedere şi trecutul comun, să fie făcute anumite afirmaţii, atacuri împotriva membrilor sau PSD, partid care l-a făcut premier şi i-a oferit posibilitatea de a candida la prezidenţiale. Să ne facem că uitam trecutul din PSD? Eu nu o să mai accept atacuri. Am încheiat, totuşi, conversaţia într-o notă optimistă".

Liderul social-democrat se referă la declaraţiile recente ale lui Victor Ponta care a afirmat că PSD nu s-a reformat atât timp cât în rândurile sale se regăsesc Olguţa Vasilescu, Codrin Ştefănescu, Eugen Teodorovici, Viorica Dăncilă, Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi alţii care au fost alături de Liviu Dragnea în tentativa acestuia de subjugare a instituţiilor statului.

Afirmaţiile lui Ponta nu sunt decât o continuare a celor din vara anului trecut, când după încarcerarea lui Liviu Dragnea şi debarcarea acestuia de la conducerea PSD, a menţionat că Pro România s-ar putea alia cu formaţiunea social-democrată cu condiţia ca toţi cei care au colaborat din plin cu Liviu Dragnea să treacă în plan secund şi să nu mai obţină o perioadă funcţii publice de rang înalt.

Pentru a-i risipi o parte din îndoieli lui Victor Ponta, Marcel Ciolacu a spus că în acest moment are o relaţie "rece" cu Viorica Dăncilă - fost premier aflat la comanda totală a lui Liviu Dragnea, fost preşedinte interimar al PSD şi fost candidat la prezidenţiale al social-democraţilor. Ciolacu a spus că nu are "niciun fel de comunicare în acest moment" cu Viorica Dăncilă, în condiţiile în care aceasta i-a cerut demisia cu privire la adoptarea tacită în Camera Deputaţilor a legii referitoare la autonomia ţinutului secuiesc, ceea ce, în opinia lui Ciolacu, a reprezentat un "atac necolegial" şi care "parcă a făcut parte dintr-un joc extern de partid".

Preşedintele interimar al PSD a precizat că Dăncilă a greşit atunci când a luat decizii cu oameni din afara partidului. Marcel Ciolacu a spus:

"Eu am promis colegilor că nu o să iau nicio decizie cu oameni din afara partidului. Asta a fost o mare greşeală a doamnei Dăncilă; de multe ori a luat decizii care au afectat partidul sau linia partidului, cu oameni din afara partidului. Acest lucru este nepermis. Deciziile trebuie luate în interiorul partidului".

• Adrian Ţuţuianu, vicepreşedinte Pro România: "Dacă nu se transformă, PSD îşi va epuiza rolul istoric"

Faţă de dorinţa social-democraţilor de a forma o alianţă electorală cu Pro România, senatorul Adrian Ţuţuianu, fost lider social-democrat şi fost ministru al Apărării Naţionale, în prezent vicepreşedinte al formaţiunii politice condusă de Victor Ponta, a declarat că este sceptic atât timp cât PSD nu pare dispus să se reformeze din temelii.

Ţuţuianu a precizat: "Eu cred ca este nevoie de o nouă forţă politică pe partea de centru-stânga. Partidele, ca şi oamenii, se nasc, trăiesc şi mor. Au murit partide multe în România, partide care păreau a fi veşnice, nu? PDL, PRM-ul, PNŢCD-ul, deci partide care au şi guvernat, nu au fost undeva marginale. Eu cred că şi PSD va ajunge să îşi epuizeze rolul istoric pe care l-a avut, mai ales dacă nu reuşeşte să se transforme fundamental".

O ocazie pentru reformarea PSD ar putea fi Congresul extraordinar în care va fi aleasă noua conducere a formaţiunii politice. În acest moment, există în partid două tabere: una ce pare pro-europeană şi este coagulată în jurul lui Marcel Ciolacu, la care s-ar putea ralia în curând Sorin Grindeanu - fost premier şi actual şef al ANCOM şi Vasile Dâncu - fost vicepremier în guvernarea tehnocrată condusă de Dacian Cioloş, şi alta care mizează în continuare pe cartea ideologiei naţionalismului de stânga în care se situează Şerban Nicolae, Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Eugen Teodorovici, Viorica Dăncilă, Olguţa Vasilescu, Codrin Ştefănescu, etc.. Soarta PSD va depinde de care echipă se va afla la conducere după Congresul Extraordinar din această vară. Dacă se va merge pe un compromis între cele două tabere aşa cum a fost vara trecută, şansele ca PSD să scadă drastic în opţiunile alegătorilor vor creşte considerabil. În cazul în care tabăra pro-europenilor va câştiga şi se va descotorosi din structurile de conducere de baronii locali şi de promotorii populismului, atunci social-democraţii mai au o şansă.

• PNL, asaltat de moţiuni de cenzură şi de USR

Până atunci mai trebuie să ducă şi o ultimă bătălie parlamentară pentru demiterea guvernului Orban pe care l-au ameninţat cu două moţiuni de cenzură. Prima ar urma să fie depusă în cursul lunii iulie sau august, când va fi convocată sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă de la 1 august Guvernul nu va dubla pensiile aşa cum este prevăzut în legea adoptată anul trecut şi al cărei termen de aplicare a fost prorogat prin ordonanţă de urgenţă de Cabinetul Orban până la începtul ultimei luni de vară.

A doua moţiune de cenzură ar urma să fie depusă, în cazul în care prima nu va trece de plenul Parlamentului, în luna septembrie, dacă la 1 septembrie Guvernul nu va pune în aplicare majorarea de 40% a valorii punctului de pensie, aşa cum este prevăzut în legea pensiilor publice adoptată în urmă cu doi ani.

În acest timp, cei de la PNL se confruntă, în afara atacurilor concertate din partea PSD, ALDE şi Pro România, şi cu criticile dure, din ultima perioadă ale celor din USR privind măsurile luate de Guvern cu privire la relansarea economică şi cu privire la achiziţiile efectuate în starea de urgenţă şi în starea de alertă. Un moment important în relaţia dintre USR şi PNL se va consuma cu prilejul prezentării, până în 15 iunie, de către premierul Ludovic Orban a raportului cerut de Parlament cu privire la măsurile luate de Guvern în starea de urgenţă. Conform hotârârii adoptată de Legislativ în 16 aprilie pentru aprobarea prelungirii stării de urgenţă decretată de preşedintele Klaus Iohannis, Guvernul este obligat ca în termen de 30 de zile de la ridicarea acestei stări să prezinte Parlamentului un raport complet privind măsurile adoptate pentru prevenirea şi combaterea epidemiei Covid-19. Cele 30 de zile au început să curgă pentru guvernul Orban din 15 mai. Conform aceleeaşi hotărâri din 16 aprilie, în termen de 60 de zile de la ridicarea stării de urgenţă, Curtea de Conturi va efectua un control al modului de gestionare a resurselor publice pe perioada stării respective şi va prezenta Parlamentului un raport cuprinzând cele constatate, concluzii şi propuneri.

Singura formaţiune parlamentară ce nu s-a hotărât încă în care tabără să se situeze este UDMR, care votează în Parlament aşa cum a făcut-o întotdeauna: în funcţie de propriile interese electorale. Probabil că preşedintele UDMR, Kelemen Hunor şi cei din preajma sa aşteaptă să se liniştească apele în PSD şi să vadă ce se va întâmpla cu guvernul Orban, pentru a lua o decizie referitoare la o eventuală alianţă post-electorală care să le asigure un loc la guvernare, după alegerile parlamentare ce ar urma să se desfăşoare în luna decembrie.