ANALIZĂ CITR: Mediul economic stabil oferă cadrul prielnic însănătoşirii companiilor

Numărul insolvenţelor în rândul companiilor de impact a scăzut, anul trecut, cu 32%, de la 183 la 139, însă valoarea acestora în active imobilizate (AI) înregistrează creşteri majore comparativ cu anul precedent, semn că în 2019 au intrat în insolvenţă companii de impact mai mari, conform analizelor CITR, parte din Impetum Group. În acelaşi timp, numărul insolvenţelor noi la nivel naţional este în scădere pentru al treilea an consecutiv, în 2019 scăzând cu aproximativ 27%, până la 6.524 de companii. Conform datelor ONRC, anul trecut au fost înfiinţate 134.220 de noi societăţi, peste 400.000 intrând în economie în ultimii trei ani.

Andra Olar-Caragea, CEO CITR, subliniază: "În cei 20 de ani de lucru cu societăţile în insolvenţă, echipa noastră a învăţat că există o corelaţie directă între scăderea numărului de insolvenţe şi creşterea economică naţională. Echilibrul macroeconomic de anul trecut a oferit companiilor posibilitatea să îşi menţină un flux economic constant şi un cash-flow relativ stabil. În plus, cei 12 ani trecuţi de la criza economică mondială au lăsat timp companiilor afectate să se redreseze, în timp ce au fost înfiinţate noi companii. Suntem într-o etapă de maturizare a mediului de afaceri românesc, pe care ne bucurăm să o susţinem prin rolul nostru de salvatori ai valorii în business".

Deşi în 2019 au intrat în insolvenţă mai puţine companii de impact, efectul lor asupra pieţei muncii şi salariaţilor a crescut cu 19%, afectând peste 14.000 de angajaţi. Pe baza AI, printre judeţele cele mai afectate se numără Hunedoara (37%), Bucureşti şi Ilfov (18%), Braşov (7%), Constanţa (5%) şi Cluj (4%).

Potrivit experţilor CITR, valoarea totală a activelor imobilizate ale companiilor de impact în insolvenţă a depăşit 1 miliard de euro în 2019 şi este în creştere cu 25% faţă de 2018. Şi media AI per proiect a crescut cu aproape jumătate (43%), ajungând la 7,8 milioane de euro. Cifra de afaceri a companiilor de impact analizate a depăşit, anul trecut, valoarea de 700 milioane euro, în creştere cu 8% faţă de anul precedent.

Cele mai mari insolvenţe noi în 2019, atât după cifra de afaceri, cât şi după valoarea activelor imobilizate sunt Complexul Energetic Hunedoara, Delta ACM, ELCEN Constanţa şi Petrocart SA. Primele zece insolvenţe de impact din punctul de vedere al valorii activelor imobilizate însumează o valoare totală a AI de 639 milioane de euro şi asigură 45% din locurile de muncă, conform specialiştilor de la CITR.

Top trei cele mai afectate sectoare de activitate cumulează 73% din valoarea AI, 79% din angajaţi şi 61% din cifra de afaceri a insolvenţelor de impact. De pe locul întâi, sectorul energetic însumează 41% din AI, 36% dintre angajaţi şi 605 milioane de lei cifră de afaceri. Pe locurile al doilea şi al treilea se situează construcţiile, cu 19% din valoarea AI şi 764 milioane lei cifră de afaceri şi sectorul industrial, cu 13% din AI, 708 milioane lei cifră de afaceri şi cele mai multe companii afectate - 21 din 139, mai arată studiul citat. Locurile patru şi cinci sunt ocupate de comerţ şi imobiliare, iar cel mai puţin afectate au fost transportul, agricultura, distribuţia de apă şi petrolul.

Conform analizei CITR, în 2019 au intrat în insolvenţă aproximativ 12 companii de impact, în medie, lunar, însemnând aproape trei insolvenţe pe săptămână. Dintre acestea, numai 39 de companii, respectiv 29% dintre insolvenţele noi de anul trecut înregistrează şi datorii la stat, însă valoarea creanţelor pe care acestea le datorează statului se ridică la 75% din total, respectiv 1,4 miliarde lei.

• Trebuie să implementăm Directiva pe restructurare până în 17 iulie 2021

Ţara noastră trebuie să implementeze noua Directivă europeană pe restructurare până la data de 17 iulie 2021. În opinia avocatului Ghoerghe Piperea, Directiva europeană pe restructurare ar trebui implementată astfel încât să fie aplicabilă mai degrabă întreprinderilor mici şi mijlocii decât companiilor mari. Specialistul a subliniat: "O statistică citată de noua directivă arată că 99% dintre agenţii economici din UE sunt întreprinderi mici şi mijlocii. Deşi se face această constatare foarte importantă şi se atrage atenţia că IMM-urile ar trebui să fie principala ţintă a restructurărilor în afara procedurii, totuşi directiva nu este obligatorie pentru IMM, ci pentru întreprinderile mari. Ar trebui să vedem cum implementăm această prevedere, pentru a o face mai degrabă aplicabilă întreprinderilor mici şi mijlocii decât celor mari, pentru că acestea nu dispar, oricum".

Potrivit domnului Piperea, Directiva europeană indică, printre altele, faptul că, în cazul IMM-urilor, ar trebui să avem un sistem de avertizare timpurie: "Acest lucru înseamnă o alertă pe care să o organinzeze intern IMM-ul respectiv sau băncile, dar şi constituirea unei reţele de ONG-uri sau structuri private ori publice care să se ocupe cu ratingul acestor întreprinderi mici şi mijlocii. Acum, la noi, nici măcar pentru socieţile listate nu există un astfel de sistem şi suntem obligaţi să ne bazăm pe raportările BIG 4".

Gheorghe Piperea a menţionat, recent, în cadrul Conferinţei BURSA "Codul insolvenţei", că o reorganizare judiciară este aproape imposibilă în România, pentru un IMM, mai ales în contextul în care avem în codul penal cele două infracţiuni - bancruta simplă şi bancruta frauduloasă.

Directiva europeană în domeniu se referă, teoretic, la procedurile de restructurare care ar trebui să se des­făşoare în afara celor de insolvenţă, cu toate că unul dintre scopurile acestei directive este şi sporirea eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie, a subliniat specialistul.

Gheorghe Piperea a menţionat: "Unul dintre şocurile majore ale aces­tei directive este acela că se prevede confirmarea unui plan de restructurare în pofida votului claselor creditorilor majoritari.

La rândul său, Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), subliniază că transpunerea Directivei europene pe restructurare ar trebui să fie dublată de o reformă legislativă de proporţii, care să ţină seama de o serie de aspecte, printre care se numără:

- Eliminarea iniţiativelor de modificare prin legi paralele a procedurilor de insolvenţă, fără consultarea celor implicaţi direct în astfel de proceduri - creditori, organizaţiile profesionale ale practicienilor în insolvenţă, antreprenoriat;

- Eliminarea modificărilor pe calea unor ordonanţe de urgenţă fără studiu de impact, fără consultare parlamentară şi fără consultarea celor implicaţi;

- Crearea unui set de reguli comune, de tipul ghidurilor de bune practici, uniform aplicabile tuturor creditorilor, respectarea principiilor fundamentale ale insolvenţei, concursualismul şi caracterul colectiv, creşterea gradului de protecţie/independenţă conferită poziţiei de practician în insolvenţă, pe măsura responsabilizării funcţiei;

- Eliminarea prioritizării creditorului bugetar, care deţine oricum mecanisme proprii de recuperare a creanţelor în raport de ceilalţi creditori;

- Crearea mecanismelor de avertizare timpurie în privinţa societăţilor cu risc de insolvenţă, încurajarea apelării la procedurile de prevenţie a insolvenţei şi de reorganizare judiciară, introducerea de stimulente fiscale pentru a sprijini aceste societăţi să depăşească starea de dificultate financiară.

Introducerea unui sistem eficient de remitere de datorie pentru a permite iniţierea unor noi afaceri sau, cel puţin, menţinerea în calitate de contributori la bugetul de stat a populaţiei active.

Simona Miloş a subliniat că principalele direcţii de acţiune cuprinse în Directiva Europeană pe care trebuie s-o implementăm şi noi până în iulie anul viitor sunt următoarele:

- Avertizarea timpurie şi accesul la informaţii;

- Disponibilitatea cadrelor de restructurare preventivă;

- Debitorul în posesie;

- Suspendarea executărilor silite individuale;

- Conţinutul/adoptarea/confirmarea planurilor de restructurare;

- Impunerea unui plan de restructurare în pofida disidenţei creditorilor din mai multe clase;

- Protecţia finanţării noi, a finanţării intermediare şi a altor tranzacţii legate de restructurare;

- Accesul la remiterea de datorie;

- Supravegherea şi remunerarea practicienilor;

- Monitorizarea/culegerea datelor/întocmire statistici.