China îşi înrăutăţeşte ţinta de creştere economică

Autorităţile de la Beijing au înrăutăţit ţinta de creştere a PIB-ului Chinei în acest an, deoarece a doua economie mondială adoptă reforme dificile pentru reducerea datoriei şi construirea unui "zid de protecţie" împotriva riscurilor financiare, transmite Reuters.

China ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de aproximativ 6,5%, a anunţat duminică premierul Li Keqiang, în discursul solemn rostit la deschiderea sesiunii anuale a Parlamentului.

Anul trecut, ţinta de creştere a fost de 6,5 - 7%, iar datele oficiale au indicat că în 2016 economia Chinei a înregistrat un avans 6,7%, cel mai lent ritm din ultimii 26 de ani, potrivit Agerpres.

Un boom al creditării şi majorarea cheltuielilor guvernamentale au sporit în rândul liderilor de la Beijing temerile privind nivelul ridicat al datoriei şi supraîncălzirea pieţei imobiliare.

Ţinta de deficit bugetar în 2017 a fost menţinută la 3% din PIB, în linie cu nivelul din 2016.

China va continua să implementeze o politică fiscală proactivă şi să menţină o politică monetară prudentă, iar Guvernul va adopta măsuri de stimulare a cererii şi de control al riscurilor, pentru a asigura siguranţa sectorului financiar, a declarat premierul chinez.

Ţinta de inflaţie pentru acest an a fost păstrată la 3%, similar cu nivelul de anul trecut.

Datoria Chinei a urcat la nivelul-record de 277% din PIB la sfârşitul lui 2016, de la 254% din PIB în anul precedent, în timp ce a crescut procentul de noi credite folosite pentru plata serviciului datoriei, susţin analiştii de la UBS.

China va continua, anul acesta, reformarea activelor şi a companiilor de stat, a anunţat Li.

Reformele privind acţionariatul a peste 100 de companii de stat vor fi finalizate până la sfârşitul anului, ca parte a eforturilor de a folosi capitalul privat pentru redresarea sectorului de stat, a anunţat luna trecută presa chineză. De asemenea, autorităţile de la Beijing vor să închidă mai multe "firme zombi".

Sectorul industrial din China este afectat de reducerea cererii pe plan global şi numărul ridicat de aşa-numite "firme zombi", care supravieţuiesc doar cu ajutorul sprijinului statului. Termenul "firme zombi" se referă la companiile care au încetat producţia, dar păstrează personalul pe statele de plată deoarece autorităţile locale sunt îngrijorate de posibilul impact social şi economic al falimentelor şi şomajului.