Practicienii în insolvenţă se confruntă cu foarte multe piedici în exercitarea profesiei, piedici care se răsfrâng şi asupra mediului de afaceri, dar în procedura insolvenţei este necesar să fie respectat atât interesul creditorilor, cât şi interesul debitorilor şi interesul general al societăţii, a afirmat Nicolae Vlahu, preşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii şi membru al Comisiei Juridice din cadrul Senatului.
Nicolae Vlahu a spus: "Sunt conştient că domeniul insolvenţei aduce atingere într-un fel sau altul economiei naţionale şi trebuie să avem în vedere respectarea interesului creditorilor, debitorilor, dar şi interesului general. Vă provoc să veniţi cu variante reale către Comisia Juridică şi vă asigur de deschiderea noastră pentru a face modificările legislative necesare pentru a vă facilita exercitarea profesiei".
Întrebat dacă la Parlament a ajuns vreun proiect legislativ iniţiat de Ministerul Finanţelor, domnul Vlahu a menţionat că la Comisia Juridică a Senatului nu se află niciun proiect privind acest domeniu şi a adăugat: "Din păcate, ca legiuitori, vedem că Guvernul are o pondere de 50% din iniţiativele legislative, lucru care nu mi se pare normal. Nu e normal ca Executivul sa propună 50% din actele normative intrate în procesul legislativ. De aceea, aştept să veniţi cu iniţiative legislative către Parlament, care trebuie conectat la realitatea socială, juridică, iar practicienii în insolvenţă cunosc cel mai bine care sunt lacunele legislative şi care este impactul social".
Domnia sa a criticat modificările multiple din ultimii ani aduse Codului Fiscal de către Guvern, modificări care au îngreunat şi activitatea practicienilor în insolvenţă, dar a recunoscut atribuţia prioritară a Executivului de a stabili direcţia de dezvoltare a ţării.
Nicolae Vlahu le-a propus specialiştilor prezenţi la conferinţă o modificare legislativă în beneficiul creditorilor mici, care să reprezinte protejarea intereselor acestora când în procedura insolvenţei un bun este valorificat în piaţă sub preţul prevăzut în raportul de evaluare. Practicienii în insolvenţă i-au atras atenţie că acest lucru nu este posibil, deoarece preţul prevăzut în raportul de evaluare este un preţ estimativ şi nu unul real, ce apare liber în piaţă, în momentul realizării tranzacţiei, adică a întâlnirii cererii cu oferta. Ei i-au solicitat senatorului Vlahu să găsească soluţii legislative care să le permită să reuşească lichidizarea activelor unei companii în insolvenţă într-un termen mult mai scurt, care să le permită şi plata rapidă a creanţelor creditorilor.