Antreprenorii din ţara noastră sunt încă reticenţi să apeleze la specialiştii în procedurile de restructurare şi insolvenţă, deşi legea insolvenţei - 85/2014 - este de peste zece ani în vigoare, iar modificarea la care a fost supusă în cadrul implementării pe plan naţional a directivei europene în materie este în vigoare de mai mult de trei ani (este vorba despre legea 216 din 14 iulie 2022). De aceea, participanţii la cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei Codul Insolvenţei, eveniment organizat de ziarul BURSA în parteneriat cu Institutul Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI) şi Institutul Naţional Pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (INPPA), au afirmat că este nevoie de unele modificări legislative, dar nu de tipul celor implementate în ultima vreme de către Guvern, ci de aprobarea unor amendamente legislative ce reies din problemele întâlnite în practică de profesioniştii din domeniul insolvenţei.
În deschiderea conferinţei, avocatul Simona Miloş, preşedintele INPPI, a spus că orice modificare legislativă realizată de creditorul fiscal în mod intempestiv, prin ordonanţe de urgenţă şi fără nicio consultare prealabilă cu cei implicaţi - mediu antreprenorial, corpuri profesionale, magistraţi etc. - s-a dovedit a fi, în cele din urmă, atât păgubitoare, cât şi ineficientă şi inutilă.
Doamna Miloş a precizat: "Spun că orice modificare legislativă făcută fără consultări cu cei din domeniu este inutilă, întrucât respectivele modificări legislative au generat doar haos în rândul procedurilor de insolvenţă, fiind într-un final înlăturate de la aplicare, fie prin declararea lor ca neconstituţionale (aş aminti de OUG nr. 91/2013 declarată neconstituţională prin Decizia CCR nr. 447 din 29 octombrie 2013), fie prin mecanismele recursului în interesul legii sau al unor hotărâri prealabile pronunţate de ICCJ (a se vedea, spre ex., Decizia nr. 28 din 16 aprilie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) fie, pur şi simplu, pe cale legislativă, modificările aduse prin diferite OUG nefiind preluate în Legea de aprobare a respectivelor ordonanţe de urgenţă (de ex. legea de aprobare a OUG 88/2019)".
Referitor la cele de mai sus, Nicolae Vlahu, membru al Comisiei juridice din Senat şi preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, a arătat: "Din păcate, ca legiuitori, vedem că Guvernul are o pondere de 50% din iniţiativele legislative, lucru care nu mi se pare normal. Nu e normal ca Executivul să propună 50% din actele normative intrate în procesul legislativ. De aceea, aştept să veniţi cu iniţiative legislative către Parlament, deoarece Legislativul trebuie conectat la realitatea socială, juridică, iar practicienii în insolvenţă cunosc cel mai bine care sunt lacunele legislative şi care este impactul social".
Cu toate acestea, Cristi Tudor, Partner Muşat&Asociaţii, a menţionat că, în ciuda faptului că legislaţia insolvenţei a devenit mai echilibrată şi a fost ajustată în ultimii ani, accesarea de către antreprenori a mecanismelor de prevenţie continuă, mediul de business nefiind încă pregătit pentru aceste măsuri.
În acest context, problemele din piaţă au crescut, la fel ca şi provocările, a afirmat Gianina Lazanu, Cofondator, Restructuring & Turnaround Director Fair Revive, care a precizat: "Avem cele mai mari insolvenţe din ultimii şase ani, cu 9,38% mai multe: +75% insolvenţe la companii cu cifra de afaceri mai mare de 5 milioane de euro, +23% insolvenţe anual pe segmentul companiilor cu cifra de afaceri cuprinsă între 0,5 şi 5 milioane de euro, +30% valoare a instrumentelor de plată refuzate, +37% mai multe insolvenţe la companii cu activitate de minim zece ani, +36% mai multe restructurări (concordat preventiv). (...) Cheltuielile neprevăzute au un impact foarte mare asupra fluxului de numerar, iar companiile nu mai pot face faţă".
De aceea, interpretarea unitară de către instanţele de judecată a legislaţiei în vigoare, în spiritul şi nu în litera ei, este foarte importantă, au arătat practicienii în insolvenţă. Alina Popa, Head of Legal în cadrul companiei CITR, a menţionat că există două tendinţe existente în practica judiciară privind definirea stării de dificultate a unui agent economic şi a atras atenţia asupra importanţei raportului întocmit de practicienii în insolvenţă pentru ca acesta să constituie principala bază de informaţii prin intermediul căreia instanţa să constate intervenirea stării de dificultate, stare ce nu trebuie să fie prezentă imediat deschiderii procedurii, ci poate interveni, potrivit legii, în următoarele 24 de luni.
"Consider că o analiză complexă a definirii stării de dificultate raportată la viaţa companiei este una corect făcută. O astfel de analiză este necesară, pentru că businessurile nu sunt chestiuni foarte simple. De aceea, este necesară o lămurire sau unificare a practicii judiciare privind definirea stării de dificultate, pentru că altfel suntem în pericol să facem aceste proceduri inaplicabile, aşa cum au fost anterior legii din anul 2022", a precizat doamna Alina Popa.
Avocatul Florin Mateiţă, Partener RomInsolv SPRL, a menţionat că se impune o îmbunătăţire a comportamentului în procedură care să conducă la reducerea cauzelor litigioase şi la creşterea ponderii activităţilor practicianului destinate salvării afacerilor şi activelor debitorilor, în vederea reintegrării lor rapide în circuitul economic.
Florian Mateiţă a spus: "Fără nici o îndoială, schimbarea presupune un efort colectiv, atât al fiecărui practician, cât şi la nivelul UNPIR, însă consider că este perfect justificat de importanţa identificării corecte a fenomenelor juridice, economice şi sociale negative ce pot fi atenuate atât direct, cu resurse existente, cât şi prin menţinerea unui dialog real cu autorităţile şi instituţiile care implementează măsuri şi creează cadrul legislativ ce vizează procedurile de insolvenţă. Acest dialog trebuie să fie proactiv, tehnic, orientat spre soluţii şi trebuie să se desfăşoare continuu pentru a contura un cadru legislativ suplu, adaptat realităţilor economice inclusiv prin simplificarea anumitor măsuri fiscale pentru firmele aflate în insolvenţă şi orientat către salvarea companiilor şi activelor productive".
Despre intervenirea unor modificări legislative a vorbit şi Stan Tîrnoveanu, prim-vicepreşedintele UNPIR, care a amintit că legea nr. 85/2014 necesită amendamente la peste zece ani de la intrarea sa în vigoare, subliniind că, "în principiu, un act normativ ar trebui reanalizat după trei ani, pentru că încep să apară fisurile în abordarea sa".
Participanţii la cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei Codul Insolvenţei au subliniat şi necesitatea implicării antreprenorilor în procedurile reglementate de lege. Laurenţiu Petre, Senior Partner Cabinet de Avocat Petre Laurenţiu Emanuel, a afirmat că administratorii şi liderii societăţilor comerciale trebuie să se orienteze către prevenţie şi să ceară ajutorul înainte de a ajunge în procedura de intrare în insolvenţă. "Liderii trebuie educaţi în aşa fel încât să ceară ajutorul înainte de a ajunge la procedura de intrare în insolvenţă şi să fie educaţi în a nu mai privi administratorii judiciari ca pe nişte persoane care le lichidează averea", a declarat Laurenţiu Petre.
De aceeaşi părere este şi Daniel Ivăşcanu, avocat în cadrul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care a precizat: "În primul rând ar trebui ca practicienii să evite eticheta de vânzători de active, există riscul de a percepe insolvenţa ca fiind activitatea de vânzare de active. Atât timp cât antreprenorii ştiu că, atunci când intri în insolvenţă, ai pierdut afacerea şi totul se rezumă la vânzarea de active, e foarte greu să mai convingi un antreprenor să vină la un practician să discute despre soluţii. Puţini administratori ai companiilor mai apelează la o consultare, ca să ştie la ce trebuie să se aştepte în calitatea lor. La deschiderea procedurii de insolvenţă, practicianul devine managerul companiei. Primul lucrul care trebuie făcut este stoparea hemoragiei financiare".
Valentin Drăgoi, managing Partner DT Lawyers, a adus în discuţie situaţia insolvenţelor din sectorul agricol, sector de activitate unde anul trecut au fost deschise peste 150 proceduri de insovenţă în care valoarea activelor cumulează peste 350 de milioane de euro.
Despre toate aceste aspecte de mai sus şi despre exemple de bune-practici în insolvenţă, vă invităm să aflaţi mai multe din celelalte articole ale ediţiei noastre de astăzi.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.03.2025, 09:08)
Bine-bine am înțeles ce zic jucătorii.
Mai sunt însă și actorii de pildă cei care au un interes și nu neapărat creditori [înregistrați ca atare]. Legea insolvenței scrie că e obligație (nu doar recomandare ca în cazul oricărui proces) să se țină cont de toți actorii. Majoritatea practicienilor în insolvență aduce în fața judecătorului sindic toate aceste chestiuni sau e doar o minoritate?
2. dinamovistu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.03.2025, 13:19)
as vrea sa stiu cum e societatea lui badea in insolventa de 9 ani? ce zice codul vostru?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.03.2025, 13:47)
cum putem proteja furnizorii, clientii, investitorii si cei de buna credinta impotriva unor firme care se folosesc de insolventa pentru a trage tepe si a nu-si plati datoriile?