CONFERINŢA "CODUL INSOLVENŢEI" Simona Miloş, INPPI: "Orice modificare legislativă fără consultări cu cei implicaţi este păgubitoare, ineficientă şi inutilă"

Orice modificare legislativă realizată de creditorul fiscal în mod intempestiv, prin ordonanţe de urgenţă şi fără nicio consultare prealabilă cu cei implicaţi - mediu antreprenorial, corpuri profesionale, magistraţi etc. - s-a dovedit a fi, în cele din urmă, atât păgubitoare, cât şi ineficientă şi inutilă, consideră avocatul Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, la începutul acestui an, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat că legislaţia insolvenţei trebuie modificată, pentru a permite recuperarea debitelor de 124 de miliarde de lei de la firmele aflate în insolvenţă sau în executare silită.

Simona Miloş a explicat: "Fără a intra în detaliile acestui calcul matematic, sunt convinsă că există date furnizate corect, nu putem să nu ne întrebăm cum a fost posibil, în primul rând, ca fiscul să acumuleze astfel de arierate şi să ajungă cu ele în procedurile de insolvenţă în condiţiile în care creditorul bugetar are cele mai eficiente pârghii legislative de recuperare a creanţelor în raport de toţi ceilalţi creditori. De principiu, acest lucru nu ar trebui să se întâmple în condiţiile unei monitorizări atente din partea fiscului. Este foarte posibil însă, ca o parte importantă din aceste arierate să reprezinte sume înregistrate la societăţi în faliment de foarte mult timp şi fără nicio posibilitate de recuperare a creanţelor pe care creditorul fiscal nu şi le-a şters din propriile evidenţe.

Spun că orice modificare legislativă făcută fără consultări cu cei din domeniu este inutilă, întrucât respectivele modificări legislative au generat doar haos în rândul procedurilor de insolvenţă, fiind într-un final înlăturate de la aplicare, fie prin declararea lor ca neconstituţionale (aş aminti de OUG nr. 91/2013 declarată neconstituţională prin Decizia CCR nr. 447 din 29 octombrie 2013), fie prin mecanismele recursului în interesul legii sau al unor hotărâri prealabile pronunţate de ICCJ (a se vedea, spre ex., Decizia nr. 28 din 16 aprilie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) fie, pur şi simplu, pe cale legislativă, modificările aduse prin diferite OUG nefiind preluate în Legea de aprobare a respectivelor ordonanţe de urgenţă (de ex. legea de aprobare a OUG 88/2019)".

Potrivit Simonei Miloş, principalele modificări aduse în mod constant de către reprezentanţii fiscului vizau de fiecare dată aceleaşi aspecte (cum ar fi posibilitatea executării silite a creanţelor curente în insolvenţă, executarea contului unic de insolvenţă ori interdicţia deschiderii procedurii insolvenţei fără acordul creditorului bugetar la societăţile care înregistrau datorii fiscale de peste 50% din total creanţe, reducerea termenului de derulare a planului de reorganizare de la 3 ani la un an...), care au fost aspru criticate de către specialişti şi înlăturate de la aplicare.

Sumele prezentate de Ministerul Finanţelor sunt foarte mari şi ar trebui găsite soluţii de recuperare (conform MF, din totalul celor 124 miliarde lei ar fi recuperabile doar aproximativ 38 miliarde lei), consieră preşedintele INPPI.

Simona Miloş sugerează câteva măsuri care ar putea ajuta la recuperarea datoriilor firmelor în insolvenţă, după cum urmează:

"- Eliminarea posibilităţii modificărilor pe calea unor ordonanţe de urgenţă fără studiu de impact, fără consultare parlamentară şi fără consultarea celor implicaţi

Recent, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în discursul programatic de la Davos principalele direcţii ale UE în următorii cinci ani. Ea a anunţat, printre priorităţi, intenţia de a unifica legislaţia din cele 27 de state membre privind insolvenţa, înfiinţarea firmelor, dreptul muncii şi impozitarea, subliniind faptul că, în prezent, piaţa unică europeană are încă prea multe bariere naţionale, uneori companiile având de-a face cu 27 de legislaţii naţionale şi că se va oferi companiilor posibilitatea de a funcţiona în întreaga Uniune în cadrul unui singur set de norme pe care l-a numit «cel de-al 28-lea regim». Pentru Ministerul de Finanţe este important să cunoască trendul european în materie de insolvenţă, pe care şi noi, ca ţară membră a Uniunii Europene, trebuie să îl urmăm.

- Crearea mecanismelor de avertizare timpurie în privinţa societăţilor cu risc de insolvenţă, încurajarea apelării la procedurile de prevenţie a insolvenţei şi de reorganizare judiciară, introducerea de stimulente fiscale pentru a sprijini aceste societăţi să depăşească starea de dificultate financiară. În prezent, legislaţia din România aplicabilă procedurilor de pre-insolvenţă sau de insolvenţă, deşi cuprinde reglementări referitoare la astfel de instrumente de avertizare preventivă a debitorilor aflaţi în dificultate financiară, ele nu sunt încă funcţionale.

- Încurajarea creditorului bugetar să cesioneze creanţele bugetare prin regândirea cadrului juridic care permite astfel de operaţiuni (de lege lata, Ordinul nr. 7045/23.12.2024 care a modificat Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1940/2023 privind cesiunea creanţelor bugetare datorate de debitorii aflaţi în insolvenţă - a introdus dispoziţii care descurajează orice astfel de preluare -, cum ar fi eliminarea posibilităţii - existente anterior - ca preţul cesiunii să fie de 50% din valoarea nominală a creanţei, acum este de 100%. Este de dorit ca preţul cesiunii creanţei bugetare să se raporteze la valoarea obtenabilă în insolvenţă şi fără adaugarea accesoriilor care nu pot fi calculate în insolvenţă).

Este importantă găsirea unui echilibru între protejarea intereselor creditorului bugetar şi asigurarea că măsurile nu vor pune presiune excesivă pe companiile deja aflate în dificultate. De asemenea, trebuie asigurată o reglementare clară pentru a preveni abuzurile şi pentru a sprijini companiile care pot reveni pe piaţă prin restructurare şi nu doar prin lichidare".

Pentru identificarea acestui echilibru este necesară, mai înainte de toate, o comunicare reală, un dialog al fiscului cu toţi cei implicaţi în procedurile de insolvenţă, inclusiv cu UNPIR, organismul profesional al practicienilor în insolvenţă, este de părere Simona Miloş.

Domnia sa consideră că perioada dificilă pe care o traversăm din punct de vedere economic şi geo-politic se va reflecta şi în domeniul insolvenţei: "Sunt aşteptate creşteri de taxe şi de impozite care vor pune presiune pe mediul antreprenorial şi întotdeauna când traversăm astfel de crize, insolvenţa revine iarăşi în atenţia tuturor, din păcate, fiind arătată ca principala cauză a arieratelor înregistrate la bugetul de stat".