SUPLIMENT GAMBLING Reglementarea industriei de gambling - în stand-by - 18.04.2025

În ultimii ani, România a înregistrat schimbări semnificative în domeniul jocurilor de noroc, reflectând preocupările sociale şi politice legate de impactul acestor activităţi asupra populaţiei. Anul 2024 a fost marcat de adoptarea unor reglementări stricte efectuate de coaliţia PSD-PNL-UDMR, în timp ce USR a continuat să propună iniţiative legislative menite să limiteze efectele negative ale jocurilor de noroc.

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat în primăvara anului trecut Legea 107/2024, care interzice funcţionarea sălilor de jocuri de noroc în localităţile cu mai puţin de 15.000 de locuitori. Aprobarea acestui act normativ a avut drept scop reducerea accesului la jocurile de noroc în comunităţile mici, unde impactul social al acestora este considerabil. De exemplu, Radio România Actualităţi nota, imediat după aprobarea legii, că, în judeţul Vaslui, doar trei localităţi urmau să mai aibă săli de jocuri de noroc.

În privinţa reclamei la jocurile de noroc autorizate, legea prevede că aceasta se face cu respectarea dispoziţiilor în vigoare şi că trebuie să conţină, prin postare la loc vizibil pe materialele de promovare, seria şi numărul licenţei de organizare deţinute de organizatorul de jocuri de noroc. Legea 107/2024 nu consideră acţiuni în scop de reclamă, publicitate sau cu caracter promoţional acţiunile desfăşurate de organizatori în mod direct în locaţiile şi pe paginile de internet proprii. Mai mult, publicitatea prin transmiterea de mesaje electronice nesolicitate care conţin informaţii cu privire la unul sau mai multe jocuri de noroc şi reclama din exterior pentru jocuri de noroc, site-uri pe care sunt găzduite platforme pe care se desfăşoară jocuri de noroc sau branding folosind una dintre mărcile pe care un operator de jocuri de noroc le foloseşte, care depăşeşte dimensiunea de 35 metri pătraţi/panou/ material publicitar, sunt interzise.

• Reglementarea amplasării sălilor de jocuri de noroc, blocată în comisiile parlamentare

Parlamentarii coaliţiei PSD-P NL-UDMR s-au oprit aici pentru anul trecut cu legiferarea activităţilor din industria jocurilor de noroc, iar un exemplu în acest sens este faptul că Plx 495/2023 se află de peste un an şi jumătate la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, după ce a fost aprobat de Senat în 5 septembrie 2023. Prin respectivul proiect de lege, iniţiatorii - parlamentari PSD - doreau ca, pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc de la Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N., operatorii economici să fie nevoiţi să facă dovada că sistemul informatic central al organizatorului are un sistem de înregistrare şi identificare a participanţilor la joc, precum şi un sistem pentru păstrarea şi transmiterea în timp real către un server în oglindă şi un server de siguranţă aflate pe teritoriul României şi puse gratuit la dispoziţia O.N.J.N. a sesiunilor de jocuri de noroc simultane, a fiecărei taxe de participare plasate de fiecare jucător, precum şi câştigul plătit fiecărui câştigător. De asemenea, potrivit actului normativ care a trecut de Senat, dar s-a blocat în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, operatorii economici ar trebui să facă dovada că:

- spaţiul propus este situat la cel mult 50 de metri de limita teritorială a localităţii, potrivit prevederilor OUG 57/2019 privind Codul administrativ; (prevederea nu se va aplica spaţiilor în care se desfăşoară jocurile loto tradiţionale şi la distanţă, noroc, noroc plus şi super noroc, expres şi lozuri);

- deţin avizul de amplasament, eliberat de consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale competente;

- spaţiul propus nu este situat la mai puţin de 300 de metri de un aşezământ de învăţământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, aşezământ de cultură, artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi altele asemenea sau în incinta acestora; se interzice desfăşurarea jocurilor de noroc în spaţii care, datorită amplasării, ar conduce la obstrucţionarea traficului sau la limitarea liberului acces către alte locaţii de interes (intrări în imobile, pasaje pietonale, staţii ale mijloacelor de transport în comun, etc.)

- deţin mijloace tehnice pentru identificarea la intrare a persoanelor şi pentru întocmirea bazelor de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile.

Proiectul de lege mai prevede că nu se poate acorda autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc în localităţile cu mai puţin de 5000 de locuitori.

Nici proiectul legislativ iniţiat de vicepreşedintele PNL Adrian Cozma nu s-a bucurat încă de succes. Iniţiativa parlamentarului liberal - Pl-x 135/2023 -, ce prevede interzicerea completă a publicităţii audiovizuale pentru jocuri de noroc, în linie cu poziţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a inclus dependenţa de jocuri de noroc în categoria bolilor psihice severe, nu a trecut încă de Camera Deputaţilor, deşi a fost aprobată de Senat încă din 1 martie 2023. Acest proiect de lege, pornind de la precedentul modificărilor aduse art 29 alin (1) lit. f) din Legea 504/2002 a audiovizualului cu privire la interdicţiile privind stimularea consumului de alcool şi ţigarete, vizează introducerea unui alineat nou prin care se interzice "orice formă de comunicare audiovizuală pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri". Iniţiatorul proiectului motivează propunerea prin decizia luata de Organizaţia Mondială a Sănătăţii prin care dependenţa de jocurile de noroc a fost introdusă în categoria bolilor psihice extrem de grave. Proiectul de act normativ este blocat la comisiile parlamentare, după ce, în anul 2024, s-a solicitat un punct de vedere de la Guvern, punct de vedere pozitiv cu amendamente şi propunerea Executivului ca, prin prisma existenţei mai multor iniţiative legislative în acest sens, să existe o dezbatere comună în Camera Deputaţilor pentru acestea. La finalul punctului de vedere, Guvernul sub semnătura premierului Marcel Ciolacu scrie că "Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative".

Până la ora întocmirii acestui material, pe site-ul Camerei Deputaţilor nu a mai apărut nicio informaţie nouă privind acest proiect legislativ.

• Proiectele legislative ale opoziţiei, păstrate la sertar de majoritatea parlamentară

Opoziţia parlamentară, în special AUR şi USR, a propus în ultimul an o serie de măsuri restrictive. AUR doreşte relocarea jocurilor de tip casino şi slot-machine exclusiv în staţiuni turistice, iar în oraşe vrea să existe o limitare la 2,5 lei a mizei maxime la slot-machines. Motivaţia este legată de reducerea riscurilor sociale şi de combaterea dependenţei. Nici proiectul iniţiat de parlamentarii AUR şi nici cele iniţiate în ultimii doi ani de senatorii şi deputaţii USR privind reglementarea mai strictă a jocurilor de noroc nu au ajuns în dezbaterea plenului Senatului sau în plenul Camerei Deputaţilor, fiind blocate la diferitele comisii de specialitate. Pl-x 166/2023, iniţiativă de act normativ care a trecut de Senat şi s-a blocat la Camera Deputaţilor, deoarece propunerea legislativă care vizează "excluderea din câmpul vizual al minorilor a activităţilor operatorilor jocurilor de noroc" prin introducerea unei distanţe minime de 300 de metri (definită ca "proximitatea de 300 de metri") de aşezăminte de învăţământ sau locuri de joacă pentru copii, aşezăminte de cultură, sănătate etc., a fost preluată de PLx 495/2023 (proiect de lege iniţiat de majoritatea politică din Parlament, iniţiativă sprijinită şi de reprezentanţii opoziţiei şi despre care am precizat mai sus că se află şi ea blocată la Camera Deputaţilor).

La comisiile de specialitate a Camerei Deputaţilor se află blocată din 5 decembrie 2023 şi o altă iniţiativă legislativă a USR, PL-x 381/2023, care prevede că, pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, operatorii economici va trebui să respecte trei condiţii suplimentare:

- spaţiul propus nu este situat în unităţile teritoriale cu populaţie de sub 5.000 de locuitori;

- spaţiul propus nu este situat într-o clădire rezidenţială sau într-o clădire cu destinaţie mixtă;

- spaţiul propus se află la cel puţin 300 de metri de o altă locaţie specializată în care se desfăşoară activitatea de jocuri de noroc.

În anul 2025, USR a continuat să promoveze iniţiative legislative pentru a limita impactul jocurilor de noroc. Un astfel de proiect este cel înregistrat la Senat sub numărul BP 57/4 martie 2025, iniţiat de Diana Stoica, deputată USR, care solicită doreşte limitarea plăţilor către operatorii de jocuri de noroc. Conform proiectului de lege, jucătorii nu vor putea cheltui mai mult de 10% din veniturile lunare anterioare pentru astfel de activităţi. Măsura vizează atât jocurile de noroc online, cât şi cele desfăşurate în sălile de pariuri, iar responsabilitatea implementării revine atât instituţiilor financiar-bancare, cât şi operatorilor din domeniu.

Conform unor date recente, peste trei milioane de români joacă anual la jocuri de noroc, iar mulţi dintre aceştia riscă să dezvolte probleme financiare sau dependenţă, se arată în motivarea proiectului legislativ. Specialiştii avertizează că lipsa unor măsuri clare de protecţie poate duce la creşterea numărului de persoane afectate de această problemă, se mai precizează în iniţiativă. "Adoptarea acestui proiect de lege va contribui la reducerea numărului de persoane afectate de dependenţa de jocuri de noroc, limitarea pierderilor financiare şi protejarea categoriilor vulnerabile. Reglementarea strictă a activităţilor de jocuri de noroc este esenţială pentru protejarea interesului public", scrie în iniţiativa legislativă a USR. Poiectul de act normativ prevede că nerespectarea acestuia de către operatorii din domeniul jocurilor de noroc va fi sancţionată cu amenzi cuprinse între 200.000 şi 500.000 de lei şi posibilitatea revocării licenţei în cazul constatării unei a doua încălcări a dispoziţiilor legale.

Odată cu acest proiect a mai fost introdus de USR încă unul, care şi el aşteaptă dezbaterea în comisiile parlamentare şi care vizează protejarea persoanelor care s-au autoexclus din jocurile de noroc. Potrivit iniţiativei legislative, dacă un operator permite accesul unei astfel de persoane, este obligat să returneze sumele jucate în termen de 48 de ore. În caz contrar, riscă amenzi între 50.000 şi 100.000 de lei şi suspendarea licenţei pentru şase luni. Iniţiativa a fost depusă în condiţiile în care Curtea de Conturi a constatat că ONJN nu îşi îndeplinea atribuţiile cu privire la aceste aspecte.

• Iniţiativă legislativă pentru interzicerea sălilor de jocuri de noroc din blocuri

Un alt proiect înaintat Senatului, în 4 februarie, este L 63/2025, ce priveşte completarea art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi vizează interzicerea amplasării sălilor de jocuri de noroc la parterul blocurilor de locuinţe.

"În ultimii ani, prezenţa sălilor de jocuri de noroc a crescut exponenţial în multe comunităţi, având consecinţe grave asupra sănătăţii publice, securităţii sociale şi economiei familiale. Acest fenomen necesită o intervenţie legislativă fermă, având în vedere: creşterea alarmantă a dependenţei de jocuri de noroc, care afectează un număr semnificativ de cetăţeni, mai ales din rândul tinerilor şi al categoriilor vulnerabile, costurile economice şi sociale suportate de familii ca urmare a efectelor jocurilor de noroc asupra persoanelor dependente, impactul negativ asupra ordinii publice, generat de activităţile adiacente acestor săli", a transmis iniţiatorul, deputatul liberal Gigel Ştirbu, în expunerea de motive.

Potrivit iniţiatorului, jocurile de noroc pot duce la dependenţă, iar amplasarea sălilor de jocuri la parterul blocurilor, în apropierea locuinţelor, poate facilita accesul constant al persoanelor vulnerabile la aceste jocuri, contribuind la creşterea cazurilor de dependenţă.

Astfel, pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, operatorii economici trebuie să facă dovada că spaţiul propus nu este situat la parterul unei cladiri rezidenţiale sau la parterul unei clădiri cu destinaţie mixtă.

"Este esenţial să protejăm atât locatarii, dar şi în special tineretul şi persoanele mai vulnerabile, prin limitarea accesului la astfel de locaţii. Aceste săli de noroc pot atrage persoane care deja suferă de probleme legate de jocuri de noroc şi pot încuraja comportamentele riscante", se mai precizează în expunerea de motive.

Faţă de această propunere, în 24 martie 2025, FEDBET - Federaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România a emis un comunicat de presă în care analizează tot textul iniţiativei legislative şi în care arată că proiectul nr. L63/2025 contravine prevederilor Constituţiei României, fiind în contradicţie cu principiile legalităţii şi statului de drept, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5). Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale (Decizia Curţii Constituţionale nr. 903/2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1/2014), orice normă juridică trebuie să respecte cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate.

FEDBET precizează: "Este neconstituţională, nu este fundamentată pe studii de impact, fiind bazată pe percepţii subiective şi nu pe date obiective. Are un puternic impact economic negativ şi nu este eficientă în atingerea scopului declarat, fiind mai degrabă o măsură populistă decât una funcţională. Singurul efect al acestei propuneri ar consta, în fapt, doar în migrarea jucătorilor către piaţa neagră sau, în scenariul cel mai favorabil, către jocurile de noroc online, a căror accesare se află la un click distanţă, ceea ce înseamnă că, prin implementarea propunerii legislative, s-ar crea o situaţie de discriminare pentru organizatorii de jocuri de noroc care activează în landbased, faţă de cei care activează în mediul online".

Federaţia afirmă că susţine iniţiativele legislative eficiente, bazate pe studii de impact, care să contribuie la o industrie reglementată echilibrat şi predictibil, fără a genera restricţii arbitrare cu efecte negative asupra economiei şi societăţii.