Organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc constituie un domeniu în care decidenţii politici s-au grăbit să legifereze strict în ultimii ani, din motive mai mult sau mai puţin electorale. Cert este că vidul legislativ în privinţa autorizării funcţionării spaţiilor în care se desfăşoară activităţile respective, în privinţa accesului persoanelor în aceste spaţii, precum şi în privinţa comercializării anumitor produse şi a publicităţii a fost umplut în ultimii ani de mai multe proiecte de acte normative, majoritatea fiind iniţiate pe parcursul anului trecut, iniţiative legislative care au cam aceleaşi prevederi, fie că provin de la puterea politică PSD-PNL, fie că vin de la opoziţia parlamentară.
Astfel, în 5 octombrie 2023, Guvernul a adoptat OUG 82/2023 privind modificarea şi completarea OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru modificarea OUG 20/2013 privind înfiinţarea ONJN. Prin actul normativ, au fost majorate taxele de licenţiere şi autorizare a organizatorilor de jocuri de noroc din România.
Legea introduce următoarele taxe:
(i) 500.000 euro anual pentru organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I;
(ii) 15.000 euro anual pentru persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II - 15.000 euro anual;
(iii) 100.000 euro anual pentru jocurile la distanţă monopol de stat clasa III
OUG introduce condiţionarea activităţii economice de "înregistrarea unui sediu permanent în România în conformitate cu art. 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal", iar referitor la jocurile de noroc la distanţă (online), companiile care le organizează trebuie "în mod obligatoriu, să fie înmatriculate pe teritoriul României".
Actul normativ mai prevede norme privind infrastructura IT (baza de date autoexcludere), "precum şi majorarea substanţială a contribuţiei anuale a operatorilor de jocuri de noroc licenţiaţi pentru promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social". Totodată, sunt introduse prevederi referitoare la publicitate, inclusiv dimensiunea maximă a panourilor outdoor, care nu trebuie să depăşească 35 metri pătraţi.
În toamna anului trecut, Parlamentul a început dezbaterea unui proiect legislativ iniţiat de 133 deputaţi şi senatori, proiect care urmăreşte modificarea OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. Actul normativ a trecut de Senat sub denumirea de legea 312/2023, dar PL-x 495/2023 s-a împotmolit în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Parlamentarii doresc ca, pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc de la Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N., operatorii economici trebuie să facă dovada că sistemul informatic central al organizatorului are un sistem de înregistrare şi identificare a participanţilor la joc, precum şi un sistem pentru păstrarea şi transmiterea în timp real către un server în oglindă şi un server de siguranţă aflate pe teritoriul României şi puse gratuit la dispoziţia O.N.J.N. a sesiunilor de jocuri de noroc simultane, a fiecărei taxe de participare plasate de fiecare jucător, precum şi câştigul plătit fiecărui câştigător.
De asemenea, potrivit actului normativ care a trecut de Senat, pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, operatorii economici trebuie să facă dovada că:
- spaţiul propus este situat la cel mult 50 metri de limita teritorială a localităţii, potrivit prevederilor OUG 57/2019 privind Codul administrativ; (prevederea nu se va aplica spaţiilor în care se desfăşoară jocurile loto tradiţionale şi la distanţă, noroc, noroc plus şi super noroc, expres şi lozuri)
- deţin avizul de amplasament, eliberat de consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale competente
- spaţiul propus nu este situat la mai puţin de 300 metri de un aşezământ de învăţământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, aşezământ de cultură, artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase, şi altele asemenea sau în incinta acestora; se interzice desfăşurarea jocurilor de noroc în spaţii care datorită amplasării ar conduce la obstrucţionarea traficului sau la limitarea liberului acces către alte locaţii de interes (intrări în imobile, pasaje pietonale, staţii ale mijloacelor de transport în comun, etc.)
- deţin mijloace tehnice pentru identificarea la intrare a persoanelor şi pentru întocmirea bazelor de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile).
Proiectul de lege mai prevede că nu se poate acorda autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc în localităţile cu mai puţin de 5000 de locuitori.
O altă propunere legislativă aflată în Parlament priveşte modificarea anexei la OG 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, în sensul introducerii, în tabelul cu clasificarea activităţilor din economia naţională, a activităţilor de jocuri de noroc (CAEN 9200), astfel încât şi acestea să necesite acord de funcţionare din partea primăriei.
• Proiecte legislative propuse de opoziţia politică
Parlamentarii opoziţiei politice au propus şi ei mai multe proiecte de acte normative privind reglementarea activităţilor de jocuri de noroc.
Astfel, o iniţiativă legislativă din partea AUR, privind modificarea art. 1 din OUG 77/2009, doreşte strămutarea jocurilor de tip casino si slot-machine "din oraşe în staţiunile turistice", concomitent cu limitarea mizelor maxime la 0,5 euro (2,5 lei) pentru aparatele rămase în oraşe.
În nota de fundamentare a proiectului legislativ se arată că acesta vizează ajustarea "unui fenomen care poate avea costuri sociale mai mari decât beneficiile aduse de gambling la bugetul de stat" şi reducerea dependenţei de jocurile de tip slot-machine.
USR a introdus patru proiecte legislative pe ordinea de zi a Senatului toate vizând modificarea OUG 77/2009. Potrivit proiectului L 401/2023, ar urma să fie reglementată publicitatea privind jocurile de noroc, prin prezentarea alternativă a unor mesaje de atenţionare.
Proiectul mai prevede că publicitatea pentru jocurile de noroc este permisă în condiţiile în care nu încurajează în mod direct sau indirect minorii şi adolescenţii să participe la jocuri de noroc. Totodată, formele de publicitate exterioară ar urma să fie permise dacă dimensiunile publicitare nu depăşesc în mod individual o suprafaţă totală de 30 de metri pătraţi, ar urma să fie interzisă promovarea prin publicitatea exterioară a acordării unor premii în bani sau bunuri materiale, iar monitorizarea acestor dispoziţii ar cădea în sarcina ONJN.
Acest proiect a trecut de Senat şi se află la Camera Deputaţilor sub numele Pl-x 709/2023, blocat la comisiile de specialitate.
Un alt proiect USR blocat la Camera Deputaţilor este Pl-x 690/2023, care a fost respins de Senat - ca primă cameră sesizată, şi care prevede prevede ca partenerii, acţionarii semnificativi, membrii echipei manageriale şi ai corpului de control al organizatorului licenţiat de jocuri de noroc, proprietarul sau chiriaşul unui local în care se desfăşoară jocuri de noroc, angajaţii operatorului de jocuri de noroc nu pot participa la jocul de noroc organizat de persoana juridică cu care se afla în relaţie de interdependenţă. Interdicţia ar urma să se aplice, în cazul în care actul normativ respins de Senat ar fi aprobat de deputaţi, şi angajaţilor ONJN şi membrilor Comitetului de Supraveghere al ONJN, care nu ar putea să participe la jocuri de noroc operate în ţara noastră de persoane juridice private.
În afară de aceste proiecte, USR a mai avut două, care aveau prevederi similare cu iniţiativele legislative de mai sus, şi de aceea le-a retras de pe ordinea de zi a Senatului, renunţând la respectivele proiecte de acte normative.
Se pare că aceeaşi soartă o va avea şi Pl-x 166/2023, iniţiativă de act normativ care a trecut de Senat şi s-a blocat la Camera Deputaţilor, deoarece propunerea legislativă care vizează "excluderea din câmpul vizual al minorilor a activităţilor operatorilor jocurilor de noroc" prin introducerea unei distanţe minime de 300 de metri (definită ca "proximitatea de 300 de metri") de aşezăminte de învăţământ sau locuri de joacă pentru copii, aşezăminte de cultură, sănătate, etc., a fost preluată de PLx 495/2023, care este iniţiat de majoritatea politică din Parlament, iniţiativă sprijinită şi de reprezentanţii opoziţiei.
La comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor se află şi o altă iniţiativă legislativă a USR, PL-x 381/2023, care prevede că, pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, operatorii economici vor fi obligaţi să respecte trei condiţii suplimentare:
- spaţiul propus nu este situat în unităţile teritoriale cu populaţie de sub 5.000 de locuitori;
- spaţiul propus nu este situat într-o clădire rezidenţială sau într-o clădire cu destinaţie mixtă;
- spaţiul propus se află la cel puţin 300 de metri de o altă locaţie specializată în care se desfăşoară activitatea de jocuri de noroc.
• PSD-PNL a interzis gratuitatea plăţii cu cardul pentru jocurile de noroc
O soartă mai bună a avut-o Plx 29/2023, ai cărui iniţiatori au fost social-democratul Radu Oprea şi liberalul George Tuţă, care a trecut în 22 noiembrie 2023 de plenul Camerei Deputaţilor, ca for decizional şi a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în 18 decembrie 2023 sub numele de Legea 406/2023.
Prin acest act normativ s-a creat cadrul legal privind interzicerea acordării gratuităţii în cazul plăţilor cu cardul pentru jocurile de noroc. Astfel, potrivit art. 54 aliniat 1, "În cazul consumatorilor care nu îndeplinesc condiţiile prevazute la art 4 lit.e) instituţiile de credit: a) oferă gratuit serviciile prevazute la art 48 alin (1) lit a), c) si d) pct i) si ii) cu privire la alte plăţi cu cardul decât cele în legătură cu jocurile de noroc".
Autorii amendamentului - George Tuţa şi Radu Ştefan Oprea - au motivat modificarea cuprinsă de textul de lege prin faptul că "posibilitatea de a beneficia de gratuitate la plăţile cu cardul pentru jocurile de noroc ar fi în antiteză cu scopul legii, acela de incluziune financiară şi al educaţiei financiare a românilor".
Un alt proiect depus de liberali este cel iniţiat de Adrian Cozma, vicepreşedinte al PNL, care sub denumirea de PL-x 135/2023 se află la Camera Deputaţilor şi pentru care în 21 martie 2024 Guvernul a trimis un punct de vedere conform căruia Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei initiative legislative prin care se va completa art.29 din legea nr.504/2002 a audiovizualului şi se va modifica legea nr.148/2000 privind publicitatea.
Acest proiect de lege, pornind de la precedentul modificărilor aduse art. 29 alin (1) lit. f) din Legea 504/2002 a audiovizualului cu privire la interdicţiile privind stimularea consumului de alcool şi ţigarete, vizează introducerea unui alineat nou prin care se interzice "orice formă de comunicare audiovizuală pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri". Iniţiatorul proiectului motivează propunerea prin decizia luata de Organizaţia Mondială a Sănătăţii prin care dependenţa de jocurile de noroc a fost introdusă în categoria bolilor psihice extrem de grave.
Referitor la interzicerea publicităţii media pentru jocurile de noroc, prin PL-x 395/2023, proiect legislativ aflat la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, parlamentarul Ionel Dancă, fost membru PNL, actual membru al Forţei Dreptei, propune introducerea art.17o la legea 148/2020 cu următorul text: "Publicitatea pentru jocurile de noroc, reglementate potrivit art.10 alin (1) din Ordonanta de urgenta nr. 77/2009 privind exploatarea jocurilor de noroc, este interzisă. Încălcarea acestui prevederi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei şi confiscarea sumelor provenite din activitatea contravenţională".
Aceleaşi prevederi ar urma să fie introduse şi în legea audiovizualului, şi în OUG 77/2009.
Iniţiatorul proiectului de act normativ subliniază că, "la momentul iniţierii prezentei propuneri legislative, peste 154.000 de cetăţeni au semnat o petiţie online iniţiată de comunitatea Declic, cu titlul «Interziceţi reclamele la jocuri de noroc şi pariuri sportive»".