Ecosistemele marine vitale sunt în pragul colapsului

Un nou episod global de albire a coralilor, întins pe mai bine de doi ani, face ravagii în oceanele planetei, afectând aproximativ 84% dintre recifele de corali - un record absolut în istoria documentării acestor fenomene, potrivit Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din Statele Unite. Acest val masiv de albire, asociat cu temperaturi marine fără precedent, pune în pericol supravieţuirea unor ecosisteme marine esenţiale pentru biodiversitate, pentru siguranţa alimentară a milioane de persoane şi pentru stabilitatea litoralului în faţa fenomenelor extreme, informează AFP.

• Coralii, victime directe ale crizei climatice

Coralii sunt organisme extrem de sensibile la variaţiile de temperatură. O simplă creştere cu 1-2°C a temperaturii apei poate provoca expulzarea algelor simbiotice numite zooxanthelle, responsabile de culoarea şi nutriţia coralilor. Acest proces, cunoscut drept albire coraligenă, duce la slăbirea organismelor şi, în cazuri extreme, la moartea lor. "Între 1 ianuarie 2023 şi 20 aprilie 2025, stresul termic asociat cu albirea a afectat 83,7% dintre recifele planetei", a anunţat NOAA în raportul său. Fenomenul nu este izolat, ci are o acoperire globală: se manifestă în Atlantic, Pacific şi Oceanul Indian, devenind al patrulea mare eveniment de albire globală înregistrat de comunitatea ştiinţifică, după cele din 1998, 2010 şi 2016, potrivit ONU.

• O furtună tăcută care lasă în urmă un deşert subacvatic

"Scara şi amploarea stresului termic sunt şocante", avertizează Melanie McField, biolog marin şi fondatoare a iniţiativei Healthy Reefs for Healthy People. Ea descrie albirea coralilor ca pe "o furtună de zăpadă tăcută" care se abate asupra recifelor, transformând ecosisteme vibrante în peisaje decolorate şi fără viaţă. Imaginile satelitare şi observaţiile de teren confirmă această descriere: culorile intense au dispărut, bancurile de peşti s-au redus considerabil, iar moartea coralilor a fost deja înregistrată în mai multe regiuni ale Caraibelor şi Pacificului de Sud.

• Un miliard de oameni, dependenţi de sănătatea recifelor

Recifele de corali nu sunt doar frumoase privelişti subacvatice - ele sunt piloni esenţiali ai vieţii marine şi umane. Aproximativ un miliard de oameni trăiesc la mai puţin de 100 km de un recif de corali, beneficiind de: surse de hrană (pescuitul de subzistenţă şi industrial), protecţie împotriva furtunilor (prin reducerea forţei valurilor), venituri din turism şi biodiversitate esenţială pentru echilibrul ecosistemelor. Dispariţia acestor structuri naturale ar însemna pierderi uriaşe la nivel economic, ecologic şi social.

• Ce şanse de supravieţuire mai au coralii?

Există o speranţă: recifele pot să se refacă dacă temperaturile scad şi factorii locali de stres - precum poluarea, pescuitul excesiv sau turismul necontrolat - sunt limitaţi. Însă, după cum avertizează cercetătorii, valurile de căldură marină sunt tot mai frecvente şi mai intense. "Este greu de imaginat cum s-ar putea produce o refacere dacă acest ritm de încălzire continuă", spune McField. Potrivit GIEC, grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei al ONU, oceanele au absorbit peste 90% din excesul de căldură generat de activitatea umană din 1970 încoace. Iar ritmul de încălzire aproape s-a dublat din 2005.

• Scenariile climatice sunt sumbre

La o încălzire globală de +1,5°C faţă de era preindustrială (nivel considerat pragul de siguranţă), se estimează că între 70% şi 90% dintre recife ar putea dispărea. La +2°C, pragul maximal stabilit prin Acordul de la Paris, pierderile ar putea atinge 99%. În prezent, angajamentele naţionale pentru reducerea emisiilor conduc planeta spre o încălzire de +3,1°C până la sfârşitul secolului, potrivit ONU - ceea ce ar însemna o dispariţie aproape totală a coralilor. "Trebuie să punem capăt de urgenţă erei combustibililor fosili", a declarat Surangel Whipps Jr., preşedintele statului insular Palau din Pacific. El subliniază nevoia unei tranziţii rapide către surse de energie curată şi politici climatice echitabile. Totodată, experţii spun că măsurile locale nu trebuie neglijate. Alex Sen Gupta, cercetător la Universitatea din New South Wales, propune: reducerea poluării locale şi a scurgerilor de nutrienţi în ocean; gestionarea sustenabilă a turismului; combaterea dăunătorilor marini; protejarea recifelor prin arii marine protejate şi interzicerea pescuitului distructiv.

Pe măsură ce temperatura medie globală creşte şi recifele dispar, se pierde o întreagă lume subacvatică, cu zeci de mii de specii care depind direct de aceşti superorganisme. Alarma trasă de comunitatea ştiinţifică este una clară: fără coral, viaţa în ocean nu va mai fi la fel - şi nici viaţa pe uscat, care depinde în mod direct de echilibrul mărilor.