VIDEO Cum se pot pregăti consumatorii bancari pentru 2025?

Provocările fiscale şi economice ale anului 2025 trebuie să-i găsească pregătiţi pe consumatori, iar administrarea finanţelor personale devine un imperativ pentru cei care vor să îşi păstreze confortul din prezent sau să îşi ţină sub control problemele financiare. Invitaţii episodului cu numărul 11 din seria de podcasturi realizate de Centrul pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) au analizat punctele nevralgice ale comportamentului financiar al românilor şi au oferit soluţii pentru consumatorii care vor să îşi administreze un buget personal sau vor să investească, să economisească şi/sau să se împrumute.

Irina Chiţu, analist financiar şi manager Finzoom.ro şi Adrian Căruceru, consultant finanţe personale au discutat pe temele amintite în cadrul unui interviu realizat de fostul jurnalist Cătălin Bălan, PR&Comunicare CSALB.

Irina Chiţu este de părere că, pentru construirea bugetului personal, este nevoie de planificare în proporţie de 80%, restul de 20% presupunând cunoaşterea unor instrumente financiare, precum cele de economisire sau de creditare. Specialistul completează: "Planificarea financiară pe care şi-o face fiecare român ar trebui să plece de la bugetul de venituri şi cheltuieli şi să aibă strategii diferite pentru abordarea acestora. De exemplu, veniturile trebuie diversificate, iar cheltuielile reduse. Un consumator trebuie să jongleze cu toate aceste elemente pentru a rămâne în echilibru. Din păcate, la noi în ţară, peste 70% dintre familii se bazează pe un singur venit, iar de aici vin multe riscuri asociate cu dispariţia sau cu reducerea acestuia. De aceea, venitul poate fi susţinut prin tăierea de pe listă a cheltuielilor mărunte, neesenţiale, care pot fi eliminate. Pentru asta este nevoie de o disciplină mai mare în gestionarea bugetului, precum şi de economisire. De exemplu, dacă realizezi că ai nişte cheltuieli zilnice, precum un prânz luat la un restaurant de tip fast-food sau o cafea pentru care plăteşti 20 de lei, le poţi înlocui cu mâncarea gătită acasă şi cafeaua la termos. Vei vedea că suma economisită este considerabilă.

Pe parcursul unui an întreg poţi ajunge să economiseşti valoarea a 3-4 salarii minime pe economie, doar prin ajustarea unei singure subdiviziuni de cheltuieli".

În acelaşi timp, Irina Chiţu completează: "Aş vrea să contrazic un mit! Economisirea nu ţine de mărimea veniturilor, ci de comportament, de o rutină a vieţii zilnice. Oamenii spun că abia le ajung banii pe care îi câştigă şi nu mai pot economisi, dar le recomand să se uite cu atenţie la cheltuielile pe care le au. Genul acesta de comportament prevăzător are efect în toate aspectele vieţii financiare. Tot ca să te pui la adăpost, trebuie să pui deoparte un fond de siguranţă. Să ai oricând la dispoziţie, în cazul unor evenimente neaşteptate, cel puţin trei venituri ale familiei. Ca să nu fii nevoit să te împrumuţi pentru cheltuielile legate de mâncare dacă rămâi fără job, să zicem.

Pentru că urmează un an complicat, le recomand celor care vor să contracteze un împrumut să se gândească dacă acei bani luaţi de la bancă îi ajută sau nu să îşi crească veniturile sau să-şi reducă cheltuielile pe termen mediu sau lung! De exemplu, una este să îşi cumperi un telefon de ultimă generaţie pentru că acesta te ajută în jobul tău să câştigi mai bine şi alta este să îl cumperi doar pentru că este la modă. Sau, poate cu o parte din banii împrumutaţi plăteşti nişte cursuri şi certificări. Care, la fel, te ajută în carieră. Pe de altă parte, creditul poate fi util să-ţi reduci cheltuielile. De exemplu, cu creditul îţi cumperi panouri solare cu care înlocuieşti factura la curent. În concluzie, creditul este bun atunci când te ajută să te dezvolţi, nu când te duci cu el în vacanţă si plăteşti încă doi ani după ce vacanţa s-a terminat".

Adrian Căruceru este de părere că o primă distincţie pe care oamenii trebuie să o facă, pentru a nu mai ajunge în situaţia în care să cheltuie mai mult decât câştigă, este între dorinţe şi nevoi: "De aici pleacă un prim dezechilibru în a corela veniturile cu cheltuielile. În cursurile pe care le-am făcut am observat unele lucruri îngrijorătoare: unii oameni nu ştiu cât câştigă, nu cunosc veniturile familiei. Or, dacă nu ştii de unde porneşti este destul de complicat să ştii unde vrei să ajungi şi cum poţi direcţiona, pe parcurs, resursele de care dispui. Oamenii sunt într-un fel deconectaţi de la propria situaţie financiară. De aceea, cea mai mare dificultate este până să ajungă să-şi construiască un buget. Pentru că foarte mulţi nu înţeleg necesitatea unui astfel de instrument.

Sunt oameni care încearcă să îşi organizeze mai bine finanţele personale, fac asta timp de câteva luni, timp în care descoperă unele lucruri care nu le plac, şi renunţă la întregul plan. Totuşi, cei care sunt perseverenţi culeg şi roadele: în privinţa cheltuielilor sunt oameni care pot salva un sfert din banii cheltuiţi, fără a le fi afectat nivelul de trai, doar din reducerea sau eliminarea cheltuielilor de care nu au nevoie. Trebuie să ştie, fiecare în parte, unde se află pragul de la care nu se mai pot duce în jos cu tăierea cheltuielilor".

Veniturile pot fi oricât de mari, oricât te duce capul şi puterea de muncă, subliniază Adrian Căruceru, considerând că aceasta este partea optimistă a bugetului personal: "Bugetul reprezintă, în esenţă, un instrument de economisire. Cei care pun bani deoparte fac de multe ori greşeala de a-i lasă în contul curent. Acolo nu primeşti niciodată o dobândă şi există şi comisioane de administrare. Cei care vor să-şi investească banii trebuie să ştie că vorbim de un nivel superior al gestionării finanţelor personale. Presupune mai mult decât a lăsa banii într-un depozit. Aceşti consumatori trebuie să înţeleagă foarte bine riscurile şi propria toleranţă la risc, pentru că în investiţie poţi pierde toţi banii. Apoi să se raporteze la un orizont de timp şi să-şi stabilească obiectivele. Adică unde vor să ajungă şi cât de repede. Dacă pleci de la Bucureşti spre Oradea mergi direct sau ocoleşti prin Suceava?

Pensiile private, de exemplu, pot fi considerate investiţii pe termen lung, cu atât mai mult cu cât rata de înlocuire a salariului cu pensia în următorii ani poate ajunge la 30%-40%. Adică, dacă ai un salariu de 1.000 de euro, la pensie o să primeşti doar 300-400 de euro, ceea ce reprezintă o scădere brutală pe care trebuie să o compensezi într-un fel".