VIDEO Alexandru Berea, BCR: "Contractele dintre consumatori şi bănci ar trebui să fie simplificate"

Contractele dintre consumatori şi bănci ar trebui să fie simplificate, iar acest lucru poate veni odată cu dezvoltarea digitalizării în banking, consideră specialiştii din domeniu. Aceştia apreciază că legislaţia românească obligă părţile să încheie contracte voluminoase, cu clauze tehnice greu de înţeles. Mulţi consumatori citesc contractele abia după ce întâmpină probleme în plata ratelor, iar alţii aleg varianta costisitoare a instanţelor (pentru "darea în plată" sau "falimentul personal"), deşi rezolvarea amiabilă în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este gratuită pentru consumatori şi durează, în medie, mai puţin de o lună.

Alexandru Berea, director juridic în cadrul BCR, subliniază că, în unele state, contractele dintre consumatori şi bănci sunt redactate foarte simplu şi uşor de înţeles datorită legislaţiei care spune că, dacă un articol este prevăzut de lege, atunci el nu mai trebuie să fie preluat şi în contract.

Afirmaţia specialistului a fost făcută în cadrul celui de-al patrulea podcast din seria de interviuri organizate de Centrul pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar (CSALB), ce aduce la aceeaşi masă reprezentanţi ai top managementului bancar, specialişti din domeniul juridic şi jurnalişti cunoscuţi din presa economică, pentru a dezbate pe teme din piaţa financiar-bancară.

Alexandru Berea a completat: "În România, asistăm la o tendinţă opusă: tot ceea ce prevede legea trebuie să fie preluat în clauze contractuale, pentru că plecăm de la prezumţia că omul de rând nu cunoaşte legea. Astfel, contractele pe care le avem cu clienţii noştri devin mult prea voluminoase şi pot complica şi mai mult situaţia consumatorilor care întâmpină probleme financiare. Cadrul legislativ trebuie să urmeze trendurile digitalizării şi să adopte conceptul de «legal design», adică o simplificare a contractelor. Clientul, în momentul în care va avea informaţia structurată, mai clară şi mai simplă, o va înţelege mult mai bine".

În opinia reprezentantului BCR, legea privind darea în plată a imobilului şi legea insolvenţei persoanelor fizice, atât din perspectiva legală a dreptului de proprietate, cât şi ca imagine, sunt două instrumente la care oamenii ar trebui să apeleze doar în situaţii extreme: "Darea în plată înseamnă să renunţi la un drept de proprietate, ca să scapi de creditul pentru achiziţia acelei proprietăţi. Practic, îţi laşi casa la care ai visat, ca să scapi de credit. Falimentul personal este o soluţie brutală din perspectiva imaginii. Trebuie să te duci în faţa instanţei şi să aduci argumente şi probe pentru motivul din cauza căruia ai ajuns în situaţia de faliment personal. De prea puţine ori explicaţia este una simplă, de tipul: nu mai am venituri! Trebuie să demonstrezi de ce nu mai ai venituri, ce s-a întâmplat? De ce n-ai făcut economii când aveai venituri? Care a fost grija ta faţă de familie ca să nu ajungi în această situaţie? Şi nu văd de ce ai face acest efort şi nu ai încerca întâi să chemi banca într-o procedură de conciliere, la CSALB. Mai ales că este gratuit pentru consumatori şi durează foarte puţin. În materie de conciliere, câştigul obţinut este mai important decât cine are dreptate. Trebuie să ajungem la un rezultat satisfăcător atât pentru bancă, cât şi pentru client. Este situaţia de win-win. Sistemul judiciar este win-lose. Adică o parte câştigă, cealaltă pierde. Noi le spunem consumatorilor care întâmpină probleme: «Haideţi, să găsim împreună o soluţie!» Pentru a face asta trebuie mai întâi să evităm poziţiile extreme, apoi să înţelegem ce vrea clientul ca să-şi poată duce mai departe contractul, iar banca să poată obţine rambursarea împrumutului acordat".

Avocatul Nela Petrişor, conciliator CSALB, fost judecator ÎCCJ, le transmite celor care doresc să apeleze la darea în plată sau să îşi declare falimentul faptul că orice procedură judiciară este una de lungă durată, în timp ce persoanele care se află în dificultate financiară au nevoie de o soluţie imediată. Juristrul adaugă: "Soluţia falimentului persoanelor fizice nu aduce o rezolvare rapidă din cauza mecanismelor judiciare specifice: hotărârile judecătorului pot fi atacate prin mai multe căi, poate exista inclusiv o lentoare în redactarea unei hotărâri. Ca să faceţi o comparaţie, în cadrul CSALB, hotărârea este motivată, redactată şi comunicată în doar 25 de zile, în medie. În ce instanţă din România poţi avea problema rezolvată atât de repede? Am observat o preocupare constantă a BCR de a stinge litigiile din instanţă, aici, în cadrul CSALB. Banca şi-a sfătuit de foarte multe ori clienţii să solicite instanţei un termen pentru soluţionarea amiabilă. Iar judecătorul are chiar obligaţia de a da părţilor posibilitatea să-şi stingă litigiul amiabil. Atunci, consumatorii vin cu o cerere la Centrul nostru şi încercăm o soluţie obţinută prin negociere cu banca. Adică o soluţie prin care să adaptăm acel contract de credit la situaţia în care se află în acel moment consumatorul. Acestea sunt o parte din cazurile pe care le soluţionăm. Alte cereri vin de la o categorie nouă de consumatori. Sunt acele persoane care, probabil, au învăţat lecţiile crizei financiare din 2009-2011, dar şi ale pandemiei, iar acum vin în întâmpinarea unor situaţii care au potenţialul de a se agrava. În cadrul negocierilor solicită, de exemplu, o restructurare a creditului pentru că anticipează o creştere a costurilor sau o scădere a veniturilor şi nu vor să ajungă în situaţia de a nu-şi mai putea plăti ratele. Cei care rezolvă problema înainte de a deveni una gravă sunt cei care nu ajung în instanţă, nu ajung să notifice băncii o situaţie de dezastru pe plan personal, ci sunt grijulii, atenţi şi cred că putem vorbi de un nou tipar de consumator. Sunt tot mai multe persoane responsabile, care se preocupă să înţeleagă mecanismul de creditare cu toate consecinţele lui".