VIDEO Dorian Petrovici, BT: "Cardul este pivotul relaţiei dintre client şi bancă"

Cardurile de credit, cardurile de cumpărături, plăţile cu cardul în ţară şi străinătate, precum şi fraudele la care ne putem expune reprezintă temele de discuţie abordate în cadrul primului podcast realizat anul acesta de Centrul pentru Soluţionare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB).

Al cincilea sezon al Podcasturilor CSALB abordează o tematică inspirată din tipologia cererilor de negociere cu băncile pe care consumatorii le trimit către CSALB: carduri şi plăţi, credite bancare, fraude, executări silite, instanţă vs soluţionare alternativă, economisire şi investiţii. Întâlnirile găzduite de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar reunesc în acest an specialişti ai sistemului bancar, brokeri de credite, executori judecătoreşti, specialişti în antifraudă etc. Dezbaterile sunt moderate de analişti financiari, lectori în educaţie financiară şi jurnalişti reputaţi din presa economică.

Cardurile de credit se diferenţiază de cele de debit prin faptul că oamenii accesează o linie de credit în baza unei analize de bonitate din care reiese capacitatea consumatorului de a rambursa acei bani, a spus Ioana Pârvu, director Carduri şi Soluţii de Plată, BRD Groupe Societe Generale, în cadrul primului interviu organizat de CSALB în 2025. Domnia sa completează: "Cardurile de debit sunt ataşate unor conturi curente care sunt alimentate cu fondurile proprii ale clienţilor. Pentru cardurile de cumpărături există tot o linie de credit, asta este foarte important să înţelegem, pentru că folosim banii băncii. Acum, cardurile de credit sau de cumpărături aduc nişte oferte foarte bune, mai ales în perioadele de cumpărături mai intense, cum este aceasta în care ne aflăm.

Consumatorii pot înlocui percepţia că aceste carduri de credit sunt produse scumpe dacă învaţă să utilizeze acest credit şi să aibă costuri zero. Dacă avem o nevoie punctuală, putem să folosim linia de credit în perioada de graţie, iar dacă rambursăm în intervalul de 45-60 de zile, cât durează acea perioadă de graţie la băncile din România, nu avem niciun cost. Sau putem să utilizăm opţiunea de rate cu dobândă zero, care este cea mai apreciată când vorbim de cardurile de credit. Este foarte important în momentul în care setăm aceste rate, pe 24 sau 36 de luni, să putem să rambursăm uşor, să nu fie o corvoadă".

Sursa citată îi avertizează pe consumatori să fie atenţi la câteva lucruri: dacă rambursează doar suma minimă de plată vor plăti dobândă, însă dacă vor plăti rata întreagă din luna respectivă vor avea dobândă zero: "Este foarte important să ne capacităm această rambursare a liniei de credit în mod corect de la început, să vedem cât am putea să acoperim lunar, ca să ştim exact cum putem seta ratele.

Dacă avem de făcut o plată urgentă şi avem nevoie de numerar de pe cardul de credit, vom suporta costurile cu dobânda din momentul în care scoatem banii de la bancomat. Sau putem transfera din cardul de credit într-un card de debit suma de care avem nevoie. În acest caz suma cash poate fi împărţită până la 36 de rate cu o dobândă mai avantajoasă. Dacă dobânda la cardul de credit poate fi în jur de 25%, cea pentru numerar poate fi cu zece puncte procentuale mai mică. Adică ne apropiem de dobânda unui credit de consum rapid.

Nu în ultimul rând, cardurile reprezintă un instrument extrem de util şi de practic atunci când călătoreşti. Recomandăm, în primul rând, plata cu cardul, în moneda cardului, iar nu retragerea de numerar în afara ţării. Pentru că, la retragerea de numerar, chiar dacă vorbim de Europa unde comisioanele sunt similare cu România, pot exista nişte comisioane ale băncilor care deţin terminalele respective".

Cardul este pivotul relaţiei dintre client şi bancă, primul lucru pe care consumatorul trebuie să-l aibă într-o relaţie cu un furnizor de plăţi, a menţionat, la rândul său, Dorian Petrovici, director Carduri, Proiecte şi Analiză de Date Retail, Banca Transilvania. Reprezentantul BT a completat: "Desigur, cardul nu este doar o bucată de plastic, ci şi aplicaţia de internet banking. Noi spunem că aplicaţia este telecomanda cardului. Pandemia ne-a apropiat foarte mult de carduri şi de plăţile cu cardul. Ţin minte că atunci când mergeam în vacanţă în străinătate luam mereu cash la mine. Acum nu mai am nevoie de cash, dar trebuie să facem distincţia între a plăti cu cardul în moneda ţării în care ne aflăm sau în lei, adică în moneda cardului.

Acum, cardurile sunt adaptate atât nevoilor financiare ale clienţilor, cât şi nivelului de înţelegere al acestora. Sunt carduri premium, standard sau produse pentru copii. Încurajăm accesul copiilor la cardurile de debit cât mai devreme, de la 8-14 ani. Sunt şi cardurile co-branded, care vin cu o serie de beneficii, în care mai multe companii contribuie pentru a crea un ecosistem care să fie pus la îndemâna clientului.

Pe lângă aceste lucruri, există punctele şi facilităţile oferite de comercianţi. În spatele unui card de credit stă un program de loialitate. În plus, plăţile făcute de pe un card de credit sunt mai sigure decât cele făcute prin ordin de plată sau de pe cardul de debit. De exemplu, pentru un zbor anulat, consumatorii pot face chargeback, prin care îşi recuperează banii. Când foloseşti un instrument de plată, tot ecosistemul dintre bancă şi comerciant se focusează pe livrarea serviciului către client, iar dacă nu i s-a livrat serviciul respectiv, consumatorul poate să facă un refuz la plată. Este un beneficiu important, mai ales în era comerţului online.

În acelaşi registru, fraudele online echivalează cu costuri foarte mari investite de bănci în tehnologie, pentru a ţine riscurile sub control. Cu toate astea, băncile nu îi pot salva pe cei acaparaţi de mirajul banilor rapizi".

Unele site-uri permit plata cu cardul fără elemente de verificare. Dar aici vorbim de sume mici, plăţi sub 30 de euro, considerate cu risc minim. Trebuie înţeles faptul că fiecare tranzacţie are în spate un scor de risc pe care banca îl calculează, mai spune sursa citată, care conchide: "De exemplu, parola lipseşte acolo unde există abonamente sau plăţi recurente. O altă situaţie este atunci când avem, indiferent de comerciant, cardul salvat în aplicaţie. Dacă ştim comerciantul şi acesta este de încredere chiar încurajăm acest lucru, pentru că facilitează plăţile pe care le facem. În general, mediul de plăţi din Europa este un mediu foarte bine reglementat. Acest Strong Customer Authentication contribuie foarte mult la siguranţa plăţilor. La această analiză contribuie mai multe entităţi: comerciantul care acceptă plata, banca emitentă a cardului, companiile care procesează plăţile şi cele care emit cardurile. Toţi contribuie la această analiză de risc şi la decizia finală de autentificare a consumatorului. Din păcate, asta nu exclude total jucători rău intenţionaţi sau fraudele comerciale în care nu se livrează serviciul respectiv".

În ultimii ani, CSALB a devenit nu doar o entitate care facilitează rezolvarea amiabilă a problemelor financiar-bancare, ci şi o platformă de dialog şi de educaţie financiară pentru consumatori şi bănci, arată Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB. "Dacă în anii precedenţi am invitat în acest cadru al dezbaterilor top managementul sistemului bancar, anul acesta am plecat de la nevoile punctuale ale consumatorilor, exprimate în cererile adresate CSALB. Cu ajutorul specialiştilor din bănci ne dorim să reducem lipsa de informaţie, aceasta fiind una din cauzele care duc la apariţia unor dificultăţi financiare în cazul consumatorilor.

Trecem printr-o perioadă imprevizibilă din punct de vedere economic şi social, generată de efectele războaielor economice şi militare. Este un motiv în plus ca alegerile financiare pe care le facem şi implicaţiile lor să fie cât se poate de clare şi de predictibile pentru bugetul personal. Doar aşa putem atenua impactul deciziilor luate de terţi, pe care nu avem puterea să le controlăm".

De la începutul acestui an, consumatorii au trimis peste 1.000 de cereri de negociere cu băncile şi IFN-urile în cadrul CSALB, iar până acum s-au desfăşurat 220 de negocieri. Dintre negocierile încheiate cu împăcarea părţilor, beneficiile medii rezultate ajung la aproximativ 3.800 de euro pentru fiecare dosar, faţă de o medie de 3.000 de euro în tot anul 2024.