De ce se roagă Sistemul Energetic Naţional să fie frig de Paşte?

La o zi după ce a anunţat un nou program de sprijin pentru producerea de energie electrică pentru autoconsum (cu un buget de 300 de milioane de euro pentru companiile care vor să-şi producă propria energie curată), Ministerul Energiei a prezentat scenariile pentru perioada Sărbătorilor de Paşte, când este de aşteptată o scădere a consumului la minime istorice, tocmai din cauza faptului că tot mai mulţi consumatori casnici şi industriali îşi produc singuri energia electrică. Astfel, autorităţile din energie cu un ochi plâng şi cu altul râd când vine vorba de producerea de energie regenerabilă. Apelul de proiecte pus în dezbatere publică spune că independenţa energetică a României este susţinută de Guvern printr-o valoare maximă a ajutorului de stat acordat de 20 milioane euro per proiect (cu condiţia ca cel puţin 70% din energia produsă să fie destinată autoconsumului). Pe de altă parte, tocmai autoconsumul în creştere constantă în ultimii ani produce panică în rândul marilor centrale de producere a energiei şi între administratorii SEN.

• Lumina de Sărbători va compensa penele de curent?

Echilibrul dintre producţie şi consum va fi pus în dificultate la sfârşitul acestei săptămâni (când Paştele orthodox şi cel catolic se suprapun), iar tensiunea în reţeaua de transport şi distribuţie ar putea creşte foarte mult, spun operatorii. Astfel, consumul din reţea ar putea ajunge la minime istorice de 2.000-2.500 MW, iar efectele ar putea fi inclusiv prin pene de curent majore sau deconectarea de la reţea a centralelor solare de capacităţi mari. Anul trecut, consumul naţional în prima zi de Paşte a fost de 2.700 MW, fiind consumul minim pe întregul an. Însă, faţă de anul trecut, capacitatea instalată a prosumatorilor a crescut cu aproximativ 1.000 MW, până la 2.700 MW. Astfel, într-o zi însorită şi la un consum atât de scăzut, tot sistemul energetic s-ar putea baza doar pe panourile fotovoltaice ale prosumatorilor casnici şi industriali.

Scenariul are în vedere o producţie în creştere din surse fotovoltaice a prosumatorilor (mai ales în condiţiile în care prognoza meteo anunţă zile foarte însorite). De aceea, frigul şi norii ar fi cea mai facilă salvare pentru dispecerii energetici în următoarele zile. De astazi şi până pe 23 aprilie producătorii ar putea fi obligaţi să preia energie din reţea şi să reducă electricitatea pe care o injectează în reţea. Cum în toată Europa în weekendul care urmează este sărbătorit Paştele, surplusul de energie produs în România nu îşi va găsi cumpărători europeni, pentru că şi restul continentului se va confrunta cu o scădere a consumului.

• Marile centrale, alergice la "verde"

Un consum de 2.500 MW în duminica de Paşte presupune o serie de ajustări în marile centrale de producţie. Centrala nucleară de la Cernavodă şi-ar putea reduce producţia cu până la 40% pentru câteva ore, Elecen Bucureşti ar putea opri complet producţia de energie electrică, iar prin turbinele hidrocentralelor ar putea să nu mai treacă niciun strop de apă. Mai mult, ca să consume până la 60 MW din energia în susplus, ar putea pompa apa din amenajarea Lotru-barajul Vidra. CET Oltenia îşi va reduce şi ea puterea până la 160 MW. În duminica de Florii consumul a fost de 3700 MW. Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România (APCE) îndeamnă prosumatorii care pleacă de acasă, de Paşte, să oprească invertoarele prin siguranţa dedicată acestui echipament şi pentru a se asigura un echilibru în sistemul energetic naţional. Astfel, producţia de energie solară s-ar reduce cu 5%. Parcurile fotovoltaice mari, de peste 5 MW, şi turbinele eoliene pot fi controlate de Transelectrica şi vor fi oprite, dacă va fi necesar.

• Energia verde va scoate producătorii tradiţionali din priză?

Dependenţa Europei de metanul rusesc, de centralele nucleare sau de cele pe cărbune a scăzut constant în utlimii ani. Anul trecut, 50% din energia electrică produsă pe continent a provenit din surse regenerabile, iar elanul energiei verzi pare să fie doar la început. Unul dintre efectele beneficie este că energia verde va inunda bursele cu preţuri mai mici decât electricitatea produsă din surse convenţionale. Specialiştii spun că marea problemă a energiei regenerabile este că nu asigură o producţie constantă şi că este dependentă de anotimpuri. Energia nucleară asigură echilibrarea sistemelor energetice, de exemplu, pentru că asigură o producţie controlată în proporţie de peste 90%, excluzând perioadele de mentenanţă a reactoarelor. Deşi condiţiile de piaţă ar favoriza scăderea preţurilor, Hidroelectrica, cel mai mare producător din România, a vândut electricitate pentru anul viitor cu 550 de lei/MWh, preţ acceptat de unul dintre cei mai mari consumatori din ţară, combinatul Alro Slatina.

În concluzie, suprasolicitarea reţelelor de distribuţie de către prosumatori impune ca o necesitate modernizarea infrastructurii şi implementarea unor soluţii de stocare a energiei. La 1 ianuarie 2025, instalaţiile de stocare a energiei electrice în baterii totalizau o putere de 137 MW şi o capacitate de 269 MWh. În România sunt funcţionale 13 grupuri de stocare a energiei în baterii. Prognoza pentru finalul acestui an este o putere instalată în baterii de 500 MW şi o capacitate de 1.200 MWh.