Securitatea energetică a Europei, prinsă între Trump şi Moscova

Gazul natural lichefiat importat din Statele Unite a contribuit la acoperirea deficitului de aprovizionare al Europei din timpul crizei energetice din perioada 2022-2023, survenită după invazia Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, securitatea energetică a Europei rămâne fragilă, potrivit unui articol publicat ieri de Reuters.

Acum, după ce preşedintele american Donald Trump a răcit relaţiile cu Europa consolidate după al doilea război mondial şi a transformat energia într-un instrument de negociere în cadrul acordurilor comerciale, companiile manifestă prudenţă, considerând că dependenţa de Statele Unite a devenit o vulnerabilitate, mai notează sursa citată.

În acest context, directorii unor mari companii din Uniunea Europeană au început să afirme ceea ce, cu un an în urmă, ar fi fost de neimaginat: că importul de gaz rusesc,

inclusiv de la gigantul de stat Gazprom, poate fi o idee bună. Or, acest lucru ar necesita o schimbare majoră de politică, având în vedere că invazia Rusiei în Ucraina, începută în 2022, a făcut Uniunea Europeană să promită oprirea importurilor de energie din Rusia până în 2027.

Europa are opţiuni limitate, mai scrie Reuters, în condiţiile în care negocierile cu gigantul LNG din Qatar pentru livrări suplimentare de gaz s-au blocat, iar dezvoltarea surselor regenerabile de energie accelerează, dar nu într-un ritm suficient de rapid pentru ca UE să se simtă în siguranţă.

Didier Holleaux, vicepreşedintele executiv al companiei franceze Engie, a declarat într-un interviu pentru Reuters: "Dacă va exista o pace în termeni rezonabili în Ucraina, am putea reveni la un flux anual de 60, poate chiar 70 de miliarde de metri cubi, inclusiv GNL (n.r. gaz natural lichefiat)".

Statul francez deţine parţial compania Engie, care obişnuia să fie unul dintre cei mai mari cumpărători de gaz de la Gazprom. În opinia lui Holleaux, Rusia ar putea furniza aproximativ 20-25% din necesarul Uniunii Europene, în scădere faţă de 40% înainte de război.

Patrick Pouyanne, şeful gigantului petrolier francez TotalEnergies, a avertizat Europa să nu se bazeze prea mult pe gazul din Statele Unite. "Trebuie să ne diversificăm, să avem mai multe rute, să nu ne bazăm prea mult pe una sau două surse," a declarat Pouyanne pentru Reuters.

Total este un mare exportator de gaz natural lichefiat din SUA, dar vinde şi GNL rusesc provenit de la compania privată Novatek . "Europa nu va mai reveni niciodată la importul a 150 miliarde de metri cubi din Rusia, ca înainte de război... dar aş miza poate pe 70 de miliarde," a adăugat Pouyanne.

• Pivotul nemţesc

Franţa, care produce cantităţi mari de energie nucleară, are deja unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din Europa. În schimb, Germania s-a bazat puternic pe gazul rusesc ieftin pentru a-şi susţine producţia până la izbucnirea războiului din Ucraina şi dispune de mai puţine opţiuni în prezent, scrie Reuters.

Parcul Chimic Leuna, unul dintre cele mai mari hub-uri chimice din Germania, care găzduieşte, printre altele, fabrici ale companiilor Dow Chemical şi Shell, se află în centrul unei dezbateri, în sensul că producători susţin că gazul rusesc ar trebui să fie reintrodus cât mai curând. Asta, în condiţiile în care importurile din Rusia acopereau circa 60% din necesarul local, în principal prin conducta Nord Stream, care a fost aruncată în aer în 2022.

"Ne aflăm într-o criză severă şi nu putem aştepta," a declarat Christof Guenther, directorul general al InfraLeuna, operatorul parcului, citat de Reuters.

El a afirmat că, locurile de muncă din industria chimică germană s-au redus timp de cinci trimestre consecutive, lucru nemaiîntâlnit de zeci de ani.

"Redeschiderea conductelor ar reduce preţurile mai mult decât orice program de subvenţii. Este un subiect tabu", a spus Guenther, adăugând că mulţi dintre colegii săi sunt de acord cu necesitatea revenirii la gazul rusesc.

În landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară, regiune situată în estul Germaniei, unde gazoductul Nord Stream ajunge pe ţărm după ce traversează Marea Baltică dinspre Rusia, 49% dintre germani sunt în favoarea reluării aprovizionării cu gaze din Rusia, potrivit unui sondaj realizat de institutul Forsa, ce se ocupă cu cercetări sociale şi analize statistice.

Klaus Paur, directorul general al Leuna-Harze, un producător de dimensiune medie de produse petrochimice din Parcul Leuna, a declarat: "Avem nevoie de gaz rusesc, avem nevoie de energie ieftină - indiferent de unde vine. Avem nevoie de Nord Stream 2 pentru că trebuie să ţinem sub control costurile energiei".

Daniel Keller, ministrul Economiei din landul Brandenburg, unde se află rafinăria Schwedt - deţinută parţial de compania rusă de petrol Rosneft, dar aflată sub administrarea fiduciară a guvernului german, punctează că industria celei mai mari economii a Europei îşi doreşte ca guvernul federal să găsească surse de energie ieftină.

"Ne putem imagina reluarea importului sau transportului de petrol rusesc după stabilirea păcii în Ucraina", a spus Keller.

Ponderea importurilor de gaze din Rusia în Europa va scădea sub 10% anul acesta, după închiderea conductelor din Ucraina, fluxurile rămase fiind, în principal, gaz natural lichefiat furnizat de Novatek, conform Reuters.

Pe de altă parte, UE se pregăteşte să cumpere mai mult gaz natural lichefiat din Statele Unite, în condiţiile în care Trump doreşte ca Europa să-şi reducă excedentul comercial faţă de SUA

"Cu siguranţă vom avea nevoie de mai mult gaz natural lichefiat", a declarat săptămâna trecută comisarul european pentru comerţ, Maro¹ ©efèoviè.

Dar războiul tarifar a accentuat îngrijorarea Europei cu privire la dependenţa de gazul american, a spus Tatiana Mitrova, cercetător la Centrul pentru Politici Energetice Globale al Universităţii Columbia. "Este din ce în ce mai dificil să considerăm gazul natural lichefiat american drept o marfă neutră: la un moment dat, ar putea deveni un instrument geopolitic", a adăugat Mitrova.

Arne Lohmann Rasmussen, analist-şef la Global Risk Management, este de părere că dacă războiul comercial escaladează, există un anumit risc ca Statele Unite să limiteze exporturile de gaz natural lichefiat.

Warren Patterson, strateg-şef de mărfuri la ING, crede că, în cazul în care preţul gazului în Statele Unite va creşte pe fondul cererii mai mare din industrie şi din partea sectorului Inteligenţei Artificiale, SUA poate reduce exporturile către toate pieţele.

• Arbitraj

Mai multe companii din Uniunea Europeană au deschis cazuri de arbitraj împotriva companiei Gazprom pentru neîndeplinirea livrărilor de gaz în urma războiului din Ucraina, mai scrie Reuters.

Instanţele au acordat companiilor Uniper din Germania şi OMV din Austria despăgubiri de 14 miliarde de euro şi, respectiv, 230 de milioane de euro. Compania germană RWE a cerut două miliarde de euro, în timp ce Engie şi alte firme nu şi-au dezvăluit pretenţiile.

În opinia lui Holleaux de la Engie, Kievul poate permite Rusiei să trimită gaz prin Ucraina, pentru a efectua plăţile dispuse prin arbitraj, acesta fiind un punct de plecare pentru reluarea relaţiilor contractuale cu Gazprom.

"Vreţi să reveniţi în piaţă? Foarte bine, dar nu vom semna un nou contract dacă nu plătiţi despăgubirea," a spus Holleaux, referindu-se la Gazprom.

Pe de altă parte, reluarea importurilor ruseşti în Europa îl îngrijorează pe Maxim Timcenko, directorul companiei private de gaze din Ucraina DTEK, care speră să importe gaz natural lichefiat american în depozitele din Ucraina şi să îl exporte în Europa. "Fiind ucrainean, îmi este greu să comentez, dar speranţa mea este că politicienii europeni şi-au învăţat lecţiile în relaţiile cu Rusia," a spus Timcenko, citat de Reuters.