OPINIE Justiţia, luată cu asalt pe TikTok: "Turul 2 înapoi", o manipulare periculoasă

Apariţia unui val de peste 100 de plângeri în instanţele din România, în ultimele două săptămâni, sub pretextul obţinerii unui "tur 2 înapoi" la alegerile prezidenţiale, ridică semne de întrebare serioase cu privire la utilizarea justiţiei în scopuri politice şi propagandistice. Dincolo de emoţia stârnită în mediul online şi de spectacolul promovat pe TikTok, problema de fond expune o realitate îngrijorătoare: instrumentalizarea sistemului judiciar ca vehicul pentru teoriile conspiraţiei şi pentru contestarea ordinii constituţionale.

Demersul coordonat pe TikTok de fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte este un exemplu periculos de cum poate fi pervertit accesul liber la justiţie, transformându-l într-o strategie de presiune mediatică şi juridică. Mobilizarea maselor pentru depunerea de plângeri identice sau similare, pe baza unor modele precompletate şi explicate în tutoriale video, nu are nimic de-a face cu exercitarea onestă a unui drept legal. Dimpotrivă, seamănă izbitor cu o campanie de intoxicare a spaţiului public şi a sistemului de justiţie, cu scopul de a submina legitimitatea instituţiilor fundamentale ale statului.

Faptul că aceste plângeri vizează anularea deciziei din 6 decembrie 2024 emisă de Curtea Constituţională - o instituţie al cărei rol este tocmai acela de a interpreta Constituţia şi de a veghea la respectarea ei - relevă o gravă confuzie sau, mai probabil, o manipulare intenţionată. În România, hotărârile CCR nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi suspendate sau anulate prin contencios administrativ. Acest principiu este esenţial pentru echilibrul puterilor în stat şi pentru evitarea anarhiei juridice.

În acest context, hotărârea izolată a judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploieşti - care a suspendat executarea deciziei CCR - nu doar că sfidează cadrul legal, dar alimentează şi suspiciuni serioase legate de independenţa sa şi de eventuale interese personale sau politice. Legăturile sale anterioare cu Ministerul Justiţiei şi dorinţa exprimată de a reveni în minister adaugă o nuanţă suplimentară de controversă. Cazul de la Ploieşti arată cât de vulnerabil poate deveni sistemul judiciar în faţa presiunilor şi a jocurilor de culise atunci când mecanismele de control şi autoreglare (Inspecţia Judiciară, CSM) nu acţionează rapid şi ferm.

Demersul coordonat de Lăcrămioara Axinte nu este izolat de contextul politic al momentului. Fosta judecătoare a fost de-a lungul timpului promotoarea unor poziţii anti-DNA, anti-reformiste, anti-Ucraina şi antivacciniste, iar asocierea sa cu discursul pro-Călin Georgescu (un personaj cu simpatii pro-ruse) şi cu zona extremistă din politica românească completează tabloul unei mişcări care îşi propune nu să apere democraţia, ci să o submineze din interior. Mai mult, Lăcrămioara Axinte a participat la protestele din Piaţa Victoriei în faboarea lui Călin Georgescu.

Prezentarea CCR ca un inamic al "poporului" şi instigarea cetăţenilor să acţioneze împotriva unei instituţii constituţionale sunt elemente clasice ale retoricii populiste, în care se sugerează că "voinţa populară" ar trebui să prevaleze chiar şi în faţa regulilor statului de drept. În realitate, această "voinţă populară" este alimentată artificial prin dezinformare şi manipulare emoţională.

Acest caz ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreg sistemul judiciar. Derapajele precum cel de la Ploieşti sau utilizarea instanţelor pe post de tribunale populare pentru reglări de conturi politice decredibilizează actul de justiţie şi îl transformă într-un instrument al haosului, nu al echităţii. Mai grav este că asistăm la o contaminare a spaţiului juridic cu metode specifice reţelelor sociale: viralizare, simplificări grosolane, call-to-action-uri bazate pe emoţii şi nu pe argumente legale.

Când legea devine "trend" pe TikTok, iar sentinţele se dau sub presiunea like-urilor şi a vizualizărilor, însăşi ideea de stat de drept începe să se destrame.