Dosarul Comvex reapare pe masa ASF: cerere de redeschidere a investigaţiei privind majorarea de capital din 2016

Raimondo De Rubeis, fost membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie şi acţionar al Comvex S.A., a solicitat, prin intermediul firmei de avocatură care îl reprezintă, Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) redeschiderea investigaţiei privind operaţiunea de majorare a capitalului social desfăşurată în anul 2016 de către societatea Comvex. Motivele cererii înaintată către ASF în 14 aprilie 2025 ar fi întemeiate pe apariţia unor probe noi, care ar demonstra că întreaga operaţiune a fost orchestrată prin utilizarea de informaţii privilegiate şi manipularea pieţei de capital, în scopul preluării controlului asupra companiei de către membrii conducerii şi soţiile acestora.

Din documentul citat reiese că fostul acţionar afirmă că Viorel Panait, preşedintele Consiliului de Administraţie şi director general al Comvex, şi Dan Ion Drăgoi, administrator al companiei, ar fi conceput şi ar fi pus în aplicare o strategie de diluare intenţionată a participaţiilor celorlalţi acţionari, în special a societăţii Solidmet S.R.L., fost acţionar majoritar, în spatele căreia De Rubeis deţinea calitatea de acţionar indirect.

Petentul susţine că operaţiunea de majorare a capitalului social ar fi fost prezentată oficial ca o măsură necesară pentru finanţarea unui program investiţional pe termen lung al societăţii, însă analiza atentă a modului în care a fost desfăşurată ar dezvălui o altă realitate.

Citeşte MAJORARE DE CAPITAL SAU DISTRIBUŢIE ASCUNSĂ A PROFITULUI? Comvex - o "afacere de familie" pentru Dan Drăgoi

Potrivit documentelor şi înregistrărilor ataşate solicitării trimise către ASF, scopul real ar fi fost acela de a permite familiilor Panait şi Drăgoi să preia controlul asupra Comvex, prin intermediul soţiilor acestora, Nicola Ruxandra Ioana şi Anca Mihaela Drăgoi, care au achiziţionat masiv acţiuni la preţuri pe care De Rubeis le consideră mult subevaluate, într-un context care ar limitat drastic accesul celorlalţi acţionari la subscrierea acestora.

Fostul acţionar al companiei precizează că schema presupusă de preluare a controlului a fost pusă în mişcare printr-o majorare de capital care s-a desfăşurat în două etape. Prima etapă a oferit acţionarilor existenţi dreptul de a subscrie acţiuni la valoarea nominală de 2,5 lei per acţiune, pe o perioadă de 31 de zile. A doua etapă a avut o durată de doar trei zile calendaristice, dintre care doar una lucrătoare, iar subscrierea s-a realizat pe principiul "primul venit, primul servit" la o singură sucursală din Bucureşti, în condiţiile în care Comvex avea aproximativ 8.100 de acţionari răspândiţi în întreaga ţară. Preţul de subscriere în această etapă a fost stabilit la 2,51 lei per acţiune, în timp ce preţul de piaţă ajunsese să fie de cel puţin patru ori mai mare.

În această a doua etapă, 98% din acţiunile disponibile au fost subscrise de către soţiile celor doi administratori, Nicola Ruxandra Ioana şi Anca Mihaela Drăgoi, ajungând astfel să deţină fiecare câte 17,58% din capitalul social al Comvex. În urma acestei operaţiuni, participarea Solidmet S.R.L. a scăzut dramatic de la peste 63% la aproximativ 30%, pierzând astfel controlul asupra societăţii.

Ceea ce adânceşte suspiciunile este faptul că aceste achiziţii au fost realizate după ce soţiile administratorilor au cumpărat câte 40 de acţiuni fiecare, chiar înainte de demararea oficială a operaţiunii de majorare de capital, pentru a putea beneficia de dreptul de preferinţă. Mai mult, înregistrările telefonice puse la dispoziţie de Raiffeisen Bank S.A. confirmă că Viorel Panait a intermediat personal tranzacţia pentru achiziţia pachetului de 40 de acţiuni destinate soţiei sale. Din convorbirile cu brokerul reiese clar intenţia de a "aranja" achiziţia acestor acţiuni, demonstrând caracterul premeditat al acţiunii şi utilizarea unor informaţii privilegiate pentru obţinerea acestui avantaj.

Citeşte Coproprietatea şi concertarea în cazul Comvex - ignorate de ASF, DNA şi DIICOT

Potrivit lui De Rubeis, întreaga strategie a vizat eludarea prevederilor legale care interzic membrilor din conducerea unei societăţi listate să obţină beneficii personale în detrimentul companiei şi al celorlalţi acţionari. Achiziţiile prin intermediul soţiilor ar fi reprezentat o încercare deliberată de a masca aceste intenţii şi de a evita aplicarea reglementărilor din domeniul pieţei de capital.

Cererea depusă de De Rubeis subliniază şi lipsa transparenţei în comunicarea informaţiilor esenţiale în Prospectul proporţionat aferent majorării de capital, în care s-a declarat în mod fals că emitentul "nu are cunoştinţă dacă principalii acţionari sau membrii organelor sale de administrare intenţionează să subscrie la ofertă". Acest aspect, susţine De Rubeis, demonstrează reaua-credinţă a celor implicaţi şi dorinţa de a ascunde adevăratele intenţii din spatele operaţiunii.

Totodată, rămâne fără răspuns întrebarea legată de provenienţa sumelor considerabile de bani utilizate de cele două soţii pentru subscrierea pachetelor semnificative de acţiuni, în condiţiile în care nu a fost efectuată nicio investigaţie în acest sens. De Rubeis susţine că există indicii că aceste fonduri ar fi provenit chiar de la soţii lor, ceea ce ar ridica suplimentar probleme legate de legalitatea întregii tranzacţii.

Pe fondul acestor noi probe, Raimondo De Rubeis solicită Autorităţii de Supraveghere Financiară să îşi exercite prerogativele prevăzute de art. 27 din Regulamentul ASF nr. 4/2021 şi să dispună reluarea investigaţiei asupra operaţiunii de majorare a capitalului social al Comvex. În opinia sa, doar o anchetă suplimentară şi completă poate face lumină asupra mecanismului prin care a fost preluat controlul societăţii şi poate sancţiona eventualele fapte de manipulare a pieţei şi tranzacţionare pe baza informaţiilor privilegiate.

Această solicitare se adaugă demersurilor deja întreprinse de De Rubeis în instanţă, unde a cerut anularea operaţiunii de majorare a capitalului social pe cale judiciară. Menţionăm că petentul a deschis mai multe dosare împotriva conducerii Comvex, iar instanţele nu i-au dat câştig de cauză în majoritatea speţelor deduse judecăţii şi doar câteva se mai află pe rolul tribunalelor şi curţilor de apel. Mai mult, De Rubeis a sesizat DIICOT şi DNA cu privire la aspectele de mai sus, dar ambele direcţii de Parchet au decis clasarea dosarelor deoarece faptele reclamate nu s-ar confirma în realitate sau nu ar cădea sub incidenţa legii penale.

Citeşte ORDONANŢĂ DE CLASARE, DUPĂ TREI ANI DE CERCETARE SECRETĂ DIICOT nu vede grup infracţional organizat la Comvex SA

Citeşte SOLUŢIE SIMILARĂ CELEI DATĂ DE DIICOT DNA clasează plângerea penală în dosarul Comvex

Rămâne de văzut dacă ASF va considera suficiente noile dovezi şi dacă va decide reluarea investigaţiei într-un caz care, prin complexitatea şi implicaţiile sale, ar putea deveni unul de referinţă în ceea ce priveşte piaţa de capital din România.