România atrage tot mai mult interesul investitorilor care se uită la Europa Centrală şi de Est pentru spaţii industriale sau de birouri

România atrage tot mai mult interesul investitorilor care se uită la Europa Centrală şi de Est pentru spaţii industriale sau de birouri, parţial şi datorită stimulentelor guvernamentale care pot acoperi până la 70% din costurile eligibile, potrivit raportului Colliers "How Government Incentives Shape Industrial & Office Real Estate in CEE". Nivelul ridicat al acestui sprijin reprezintă un avantaj competitiv major pentru dezvoltatori şi alte tipuri de investitori, într-un context în care localizarea strategică, optimizarea costurilor şi sustenabilitatea sunt tot mai importante în luarea deciziilor de investiţii. Totuşi, experţii Colliers atrag atenţia că firmele se uită la mulţi alţi factori când iau decizii strategice, iar instabilitatea politică şi dezechilibrele interne mari ale României cântăresc greu. În 2024, România a fost în urma principalelor economii central şi est-europene din prisma investiţiilor anunţate în industria prelucrătoare.

"România se remarcă în regiune prin intensitatea sprijinului guvernamental, mai ales pentru investiţiile în producţie. Ajutoarele de stat pot oferi un impuls decisiv companiilor care vor să-şi extindă sau să-şi relocheze activităţile, ceea ce este un aspect tot mai important având în vedere schimbările pe plan geopolitic la nivel global. Totodată, România devine tot mai atractivă şi pentru sectorul serviciilor externalizate, oferind spaţii moderne, bine poziţionate şi susţinute de politici publice favorabile", explică Victor Coşconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.

Totuşi, un ajutor de stat care acoperă până la 70% din costurile eligibile - în Polonia sau Ungaria, procentul urcă până la 50-60%, în funcţie de regiunea ţării - nu este suficient, după cum arată şi datele privind volumul total al investiţiilor. Astfel, potrivit fDi Markets, în România au fost anunţate în 2024 investiţii în domeniul industriei prelucrătoare de 1,7 miliarde euro, care ar genera peste 8,900 de locuri de muncă. Totuşi, Cehia, Ungaria sau Polonia au avut fiecare o valoare sensibil mai mare - 2,5 şi 2,9 miliarde euro, conform unui comunicat transmis redacţiei.

"Ajutorul de stat este doar un element care influenţează decizia unei companii de a investi într-o anumită ţară şi deşi este foarte bine că România e generoasă pe acest plan, acest aspect nu poate compensa în totalitate elementele negative ale momentului. Incertitudinile globale dublate de instabilitate pe plan intern, o politică fiscală care ar putea suferi modificări majore pe termen mediu - fără a exista claritate în această privinţă, cântăresc mai mult decât ajutorul suplimentar pe care România îl oferă faţă de Polonia sau Ungaria. Astfel, aşteptăm o rezolvare sau o mai mare transparenţă în aceste domenii, întrucât la un nivel fundamental, România are cel mai atractiv raport dintre productivitatea muncii şi salarii din Uniunea Europeană", adaugă directorul Colliers.

Altfel, în zona serviciilor, situaţia stă puţin diferit. Deşi multe proiecte de birouri nu se califică direct pentru ajutoare financiare, oraşe precum Cluj-Napoca, Iaşi sau Timişoara oferă beneficii indirecte importante - de la stimulente fiscale, până la atragerea unor chiriaşi strategici care prioritizează locaţiile cu sprijin public. Proprietarii care înţeleg şi valorifică aceste mecanisme pot transforma avantajele existente într-un diferenţiator real pe piaţa închirierilor, subliniază consultanţii Colliers, explicând că România dispune de un stoc redus de spaţii logistice şi de birouri per capita, dar beneficiază de o forţă de muncă bine pregătită şi costuri operaţionale competitive, ceea ce face ca oportunităţile de dezvoltare să fie semnificative.

"Sprijinul de stat poate face diferenţa în atragerea unor chiriaşi importanţi, în special în contextul unei concurenţe regionale în creştere. Proprietarii care comunică eficient aceste avantaje pot obţine rate mai mari de ocupare şi randamente mai bune. Chiar şi în contextul noilor reglementări, cum este impozitul minim global, regiunea CEE rămâne extrem de competitivă pentru investitori. Datele din 2024 confirmă revenirea pieţei, cu Polonia înregistrând o creştere de 138% a volumelor investiţionale. După un 2023 marcat de stagnare, estimările noastre indică o relansare economică solidă, cu o rată medie de creştere economică în regiune de 1,9%, de la 0,6% în 2023. Pentru 2025, se estimează o accelerare şi mai puternică", adaugă Victor Coşconel, potrivit comunicatului.

Cele şase economii majore din CEE - România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Bulgaria - cumulează aproape 90% din stocul modern de spaţii industriale din CEE-13, potrivit raportului Colliers. Cu o medie de doar 0,7 metri pătraţi de spaţii logistice per capita, comparativ cu până la 3 metri pătraţi în Europa de Vest, decalajul semnalează un potenţial semnificativ de dezvoltare pe termen lung. În paralel, Pactul Verde European şi presiunile de conformare cu criteriile ESG accelerează investiţiile în clădiri sustenabile şi soluţii tehnologice inteligente, deschizând un nou val de oportunităţi pentru investitorii vizionari şi dezvoltatorii care acţionează rapid.