Proiectele din energie, prioritare pentru guvernul Ciolacu

Primul trimestru al anului 2025 s-a încheiat cu un martie plin de decizii strategice, cu un mix între sprijin social, investiţii economice, programe pentru industrie şi antreprenoriat, dar şi măsuri de prudenţă bugetară. Deciziile luate de Guvern în domeniul energetic pe parcursul lunii trecute conturează pentru ţara noastră un profi de actor regional în acest domeniu de activitate şi echilibrează nevoile interne cu angajamentele europene şi internaţionale. Cu toate acestea, pe plan naţional ne confruntăm cu un climat macroeconomic complex, marcat de tensiuni externe şi ajustări interne, provocarea pentru perioada următoare fiind menţinerea echilibrului între investiţii, sustenabilitate fiscală şi protecţia categoriilor vulnerabile.

• Energia, în viziunea lui Marcel Ciolacu: ‟Drill, Sebi! Drill!‟

În ceea ce priveşte energia, Guvernul a alocat luna trecută 1,2 miliarde lei pentru 18 proiecte privind dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, din fonduri provenite din vânzarea certificatelor de emisii de carbon, proiecte ce vor contribui la extinderea infrastructurii în comunităţile locale defavorizate.

Tot în luna martie, Executivul a aprobat acordarea unui ajutor de stat în valoare maximă 3,12 miliarde lei către Societatea Complexul Energetic "Valea Jiului" S.A., pentru implementarea etapizată a Planului de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025-31 decembrie 2032.

Ajutorul se acordă sub formă de granturi şi este parte din ajutorul de stat pentru închiderea minelor de huilă, în valoare de 3,9 miliarde lei, autorizat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2024) 7896 final, care include şi sumele acordate prin OUG 79/2023 şi OUG 129/2023. Cele două ajutoare de stat primite în anul 2023 au fost tot sub formă de granturi, unul în sumă de 70,5 milioane lei, pentru închiderea şi punerea în siguranţă a extracţiei de huilă din cadrul exploatărilor Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan în lunile octombrie-noiembrie 2023, şi unul în valoare de circa 705 milioane lei, pentru perioada decembrie 2023-31 decembrie 2024, pentru închiderea şi punerea în siguranţă a extracţiei de huilă.

Ajutorul de stat este destinat pentru acoperirea cheltuielilor excepţionale necesare pentru realizarea activităţilor şi măsurilor cuprinse în Planul de închidere a minelor din cadrul companiei, respectiv pentru lucrări pentru siguranţa activităţii în subteran, reabilitarea fostelor perimetre miniere, recultivarea solurilor de suprafaţă, plăţi compensatorii pentru personalul care urmează să îşi piardă locul de muncă şi reconversie profesională. Cabinetul Ciolacu a mai aprobat tot pentru Complexul Energetic Valea Jiului acordarea unei finanţări sub formă de grant pe anul 2025, în valoare de circa 607,7 milioane lei, în următoarea structură, din care 7,8 milioane lei reprezintă costuri cu plăţile compensatorii acordate angajaţilor care îşi pierd locul de muncă, iar 208.000 lei - cheltuieli cu reonversia profesională - 208.000 lei. Restul alocării va fi cheltuit pentru lucrări privind siguranţa activităţii în subteran, reabilitarea fostelor exploatări miniere şi recultivarea solurilor de suprafaţă.

În ultima şedinţă de guvern de luna trecută, membrii Cabinetului Ciolacu au adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care companiile industriale mari consumatoare de energie din România vor putea accesa o schemă de ajutor de stat care să le ajute să îşi menţină competitivitatea, în contextul demersurilor naţionale şi europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu un buget de 578,4 milioane euro până la sfârşitul anului 2031 (alocări de maximum 150 milioane anual), acest mecanism de susţinere este în acord cu Planul european de acţiune pentru industria oţelului şi a metalelor.

Actul normativ adoptat de Guvern prevede instituirea unei scheme pentru acordarea unor ajutoare de stat sub forma exceptării parţiale de la plata obligaţiilor de achiziţie de certificate verzi. Ajutorul de stat va fi acordat sub forma reducerii procentuale de maximum 85%, respectiv 75% din costurile generate de achiziţia de certificate verzi, în funcţie de activitatea desfăşurată şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 220/2008 şi Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie (CEEAG). Totuşi, reducerile aplicate trebuie să nu conducă la plata unei taxe mai mici de 0,5 euro/MWh anual în contul obligaţiei de achiziţie de certificate verzi.

Schema de ajutor de stat se aplică operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele economice expuse unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de carbon şi din sectoarele expuse riscurilor datorate energo-intensităţii activităţilor desfăşurate şi a expunerii la comerţul internaţional. Numărul estimat al beneficiarilor de ajutor de stat care poate fi acordat în temeiul prezentei scheme de sprijin este de 200 de companii mari energofage.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a precizat că schema de ajutor de stat instituită pentru aceste companii este angajamentul Guvernului de a sprijini industria, cu atât mai mult cu cât ţara noastră se pregăteşte să devină extrem de competitivă în sectorul energetic, atât în producţia de energie electrică, unde sunt în lucru investiţii de peste 17-18.000 de Megawaţi, dintre care 10.000 de Megawaţi reprezintă energie verde, solar şi eolian.

Tot în domeniul energetic, în cursul lunii martie, companiile Romgaz şi OMV au anunţat că au început forajul în perimetrul Neptun Deep, pentru exploatarea gazelor naturale existente în zona respectivă. Din această cauză, mai multe ONG-uri ce activează pentru protecţia mediului, inclusiv Greenpeace România, au dat în judecată atât Ministerul Energiei, cât şi pe ministrul Sebastian Burduja. În aceste condiţii, premierul Ciolacu şi-a declarat susţinerea pentru ministrul Burduja despre care a spus că este atacat nefondat de ONG-uri şi de partidele politice care fac jocul Rusiei, pentru ca ţara noastră să nu devină unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Uniunea Europeană. De aceea, Marcel Ciolacu, citându-l pe Donald Trump, i-a transmis ministrului Energiei: ‟Drill, Sebi! Drill!‟

• Bani pentru fermieri şi IMM-uri

În cursul lunii martie, Guvernul a aprobat peste 1,5 miliarde lei pentru sprijinirea fermierilor şi crescătorilor de animale, din care: 600 milioane lei pentru cererile din 2023 ale crescătorilor de animale, 400 milioane lei pentru agricultori, 450 milioane lei pentru o schemă nouă de ajutor în zootehnie.

Executivul a discutat şi despre lansarea în acest an a noii ediţii a programului Start-Up Nation pentru care a alocat un buget de 440 milioane euro, exclusiv din fonduri europene, program ce are ca obiective prinvipale crearea a peste 15.000 locuri de muncă şi sprijinirea a 7.500 de antreprenori.

Pentru a veni în sprijinul companiilor, dar şi al cetăţenilor, Cabinetul Ciolacu a decis luna trecută, la propunerea Autorităţii de Supraveghere Financiară, prelungirea plafonării poliţelor RCA până la 30 iunie 2025, pentru a preîntâmpina apariţia unor dezechilibre în piaţă şi creşterea preţurilor pentru aceste poliţe de asigurare. Potrivit statisticilor publicate la sfârşitul anului 2024, existau peste 10,7 milioane de vehicule în parcul naţional. La 13 martie 2025, 7,6 milioane erau asigurate, o pondere ce se menţine redusă faţă de dimensiunea parcului auto, element ce fundamentează decizia Guvernului. Plafonarea preţului poliţelor de asigurare obligatorie auto a fost iniţial stabilită în luna aprilie 2023, apoi, prin modificări succesive, a fost decisă prelungirea perioadei de aplicare a preţurilor plafonate la RCA.

Un moment semnificativ al lunii trecute a fost anunţarea de către premierul Marcel Ciolacu şi Bogdan Ivan - ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, finanţării de Comisia Europeană cu 615 milioane euro a trei proiecte de extracţie de minerale critice în ţara noastră. Este vorba despre extracţia grafitului, magneziului şi cuprului, resurse esenţiale pentru industriile strategice (auto, energie, apărare). Ministrul Economiei a precizat că este vorba în primul rând de o finanţare de 200 milioane euro pentru un proiect 100% românesc ce se va derula la Salrom SA pentru exploatarea de 15.000 tone anual de grafit, minereu necesar în industria automotive, industria de apărare şi pentru stocarea de energie.

Al doilea proiect primeşte o finanţare de 115 milioane euro şi vizează extracţia de "verde magneziu", o materie critică, care este folosită în industria aeronautică şi în industria farmaceutică. Cel de-al treilea proiect, finanţat cu 300 milioane euro, se va derula în judeţul Hunedoara şi vizează extracţia şi rafinarea cuprului şi aurului din subsolul României, care va aduce automat o reducere a dependenţei întregului ciclu pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului faţă de importuri. Potrivit ministrului Economiei, în prezent ţara noastră depinde de importurile de cupru din state din afara Uniunii Europene. Odată cu implementarea acestui proiect, care va produce anual 20.000 tone de cupru concentrat, va fi asigurat atât necesarul economiei româneşti pe tot ce înseamnă industrie prelucrătoare, cât şi o parte semnificativă din cea europeană, iar producţia europeană va creşte cu 2,3%.

• Finanţele se împrumută pentru acoperirea cheltuielilor bugetare

În cursul lunii martie, Guvernul a mai decis acordarea unui sprijin financiar de 800 lei, sprijin care va fi plătit în două tranşe (aprilie şi decembrire) şi de care vor beneficia 2,7 milioane de pensionari cu venituri lunare sub suma de 2574 lei lunar.

Prin prisma acoperirii cheltuielilor bugetare, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să recurgă la împrumturi şi luna trecută, lansând noi ediţii ale programelor de emisii de titluri de stat Fidelis şi Tezaur. Prin programul Fidelis derulat în perioada 7-14 martie au fost atrase la bugetul de stat peste 2,2 miliarde lei. În ceea ce priveşte programul Tezaur, în perioada 10 martie-4 aprilie, Ministerul Finanţelor a lansat prima ediţie în care cetăţenii români care au cont pe platforma Ghişeul.ro şi deţin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziţiona online titluri de stat, la doar un click distanţă. La ediţia respectivă românii din ţară şi din diaspora au subscris aproape 720 milioane lei prin intermediul platformei Ghişeul.ro, dintr-un total de 2,16 miliarde lei investite, plasate în peste 72.000 de ordine.

Împrumuturile respective au fost necesare atât timp cât potrivit execuţiei bugetare pentru luna februarie, publicată de Ministerul Finanţelor la finalul lunii martie, deficitul bugetar pe primele două luni ale anului 2025 a fost de 30,24 miliarde lei (1,58% din PIB). Veniturile totale au însumat 89,66 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 119,9 miliarde lei. Din totalul cheltuielilor, 28,1 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal - în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, 14,74 miliarde lei reprezintă cheltuieli cu bunuri şi servicii - în creştere cu 2,4% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, 10,06 miliarde lei - cheltuieli cu dobânzile, cu 3,39 miliarde lei mai mari faţă de februarie anul trecut, iar 42,78 miliarde lei - cheltuieli cu asistenţa socială, în creştere cu 10,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024. În ceea ce priveşte investiţiile publice, execuţia bugetară la finalul lunii februarie arată p scădere cu 23,8% comparativ cu februarie 2024 (13 miliarde lei - februarie 2025 faţă de 17,1 miliarde lei în februarie 2024).

Nevoie de finanţare a bugetului de stat este în continuare ridicată, dacă ţinem cont de faptul că în şedinţa Consiliului Suprenm de Apărare a Ţării din 28 martie s-a decis creşterea etapizată a bugetului apărării, achiziţionarea în regim de urgenţă a unei corvete multirol pentru Forţele Navale Române şi creşterea sprijinului financiar şi militar acordat de ţara noastră Ucrainei.