Media tarifelor vamale impuse de SUA, la cel mai ridicat nivel de după 1938

Politica comercială americană se schimbă proape săptămânal, dacă nu zilnic, conform unei analize visualcapitalist.com, care menţionează că, deşi Trump a impus săptămâna trecută tarife reciproce mari pentru aproximativ o sută de ţări, la data de 9 aprilie a anunţat o pauză de 90 de zile pentru statele care nu au ripostat. Tariful general de 10%, însă, pentru importurile din SUA rămâne în vigoare.

În 2025, media tarifelor americane pe importuri a crescut la 14,5% - cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 90 de ani, mai precis de după 1938, conform analizei, care prezintă aceste medii de-a lungul istoriei, în baza datelor furnizate de Tax Foundation. Pentru comparaţie, în 2024, media taxelor vamale impuse de SUA a fost de 2,5%, puţin mai mică decât cea a Uniunii Europene, a Chinei şi a mai multor economii majore din întreaga lume.

Pe măsură ce tensiunile comerciale escaladează, tarifele pentru China au crescut la 125%, iar taxele Chinei asupra bunurilor americane se ridică acum la 84%. Ca răspuns, volatilitatea pieţei a crescut brusc, având în vedere natura imprevizibilă a politicii comerciale a lui Trump.

Potrivit sursei, la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1890, sub preşedinţia lui William McKinley, media tarifelor vamale impuse de SUA a fost de 29,6%. La acel moment, tarifele erau folosite pentru protejarea industriei americane şi pentru obţinerea de venituri guvernamentale, în condiţiile în care impozitul pe venit nu exista. Pe măsură ce comerţul global s-a liberalizat după Primul Război Mondial, tarifele au scăzut, iar guvernul SUA a introdus impozite pe venit mai mari.

Cu toate acestea, tarifele au crescut din nou ca răspuns la instabilitatea economică. În 1922, Legea Fordney-McCumber a majorat tarifele vamale medii la 15,2% pentru a proteja producătorii şi fermierii americani. În timpul Marii Depresiuni (Marea Criză Economică), Legea Tarifară Smoot-Hawley din 1930 a dus taxele şi mai sus - la 19,8% - într-un efort menit să protejeze locurile de muncă şi industriile interne.

În deceniile următoare, tarifele au scăzut pe fondul acordurilor comerciale multilaterale care vizau eliminarea barierelor comerciale. Printre cele mai importante se numără Acordul General privind Tarifele şi Comerţul din 1947 şi Acordul Nord-American de Liber Schimb din 1994, care au eliminat practic tarifele dintre America, Canada şi Mexic.

Conform sursei citate, în 1994, media taxelor vamale impuse de SUA era de 3%, în 1995 - de 2,5%, iar în 1996 - de 2,3%. În 2005, aceasta a coborât la 1,4%, în 2008 - la 1,2%, iar în 2021 a ajuns din nou la 3%. În anii 2022-2023 a fost de 2,8%, respectiv 2,4%.

• FMI: "Tensiunile comerciale pot duce la prăbuşiri ale burselor"

Mari evenimente de riscuri geopolitice, inclusiv tensiuni comerciale, pot declanşa ample corecţii ale preţului acţiunilor, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI) într-un raport publicat ieri, transmite Reuters, conform Agerpres.

La rândul lor, aceste corecţii ale preţului acţiunilor pot ameninţa stabilitatea financiară, subliniază FMI într-un capitol publicat în avans din viitorul său raport privind stabilitatea financiară globală.

FMI nu a menţionat în mod concret la ce evenimente se referă, cum ar fi tarifele ample anunţate în ultimele săptămâni de preşedintele SUA, Donald Trump. Însă, instituţia precizează că riscurile, precum conflictele, războaiele, atacurile teroriste, cheltuielile militare şi restricţiile comerciale, au crescut semnificativ după 2022.

Într-o postare separată pe blogul instituţiei, FMI a îndemnat instituţiile financiare să deţină suficient capital şi lichidităţi, care să le ajute să facă faţă unor posibile pierderi de pe urma riscurilor geopolitice, şi le-a sfătuit să folosească teste de stres şi alte analize pentru a indentifica şi gestiona astfel de riscuri.

În raport, FMI subliniază că analizele sale arată că evenimente cu risc mare, precum războaie, tensiuni diplomatice sau terorism pot duce la o scădere medie a preţului acţiunilor cu un punct procentual în fiecare lună, în toate ţările, respectiv o scădere medie de 2,5 puncte procentuale pentru pieţele emergente.

Conflictele militare internaţionale, precum invazia rusească în Ucraina din 2022, sunt evenimentele cu cele mai mari riscuri, ducând la o scădere medie cu cinci puncte procentuale a randamentelor acţiunilor în fiecare lună, dublu faţă de nivelul altor evenimente de risc geopolitic.

FMI mai arată că incertitudinea economică majorează riscul apariţiei unor pierderi mari şi neaşteptate în portofoliul de investiţii, ceea ce la rândul său accentuează riscul unor prăbuşiri ale burselor. De asemenea, riscurile geopolitice crescute pot duce la majorarea primelor de risc suverane şi ar putea să se răsfrângă şi asupra altor economii prin legăturile comerciale şi financiare.

În postarea pe blog, FMI a analizat impactul măsurilor tarifare ale SUA şi China în perioada 2018-2024, subliniind că o parte din anunţurile importante au dus la scăderea burselor în ambele ţări.

FMI urmează să dea publicităţii raportul complet cu prilejul reuniunii de primăvară, care va avea loc săptămâna viitoare. Cel mai probabil această reuniune va fi dominată de tarifele lui Trump, conchide Reuters.